Bulevardul din Capitală unde au dispărut peste noapte aproape toţi copacii. Cum au ajuns să fie mutaţi sau tăiaţi de pe o zi pe alta

♦ Nemulţumirile bucureştenilor cu privire la mutarea copacilor vin în contextul în care Capitala este deficitară la spaţii verzi, astfel că orice dispariţie a unor arbori duce cu gândul la tăieri nejustificate.

ALPAB – Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti – a transplantat nouă copaci de pe bulevardul Ghencea din Bucureşti pentru a realiza lucrările de extindere a străzii. În vreme ce unii locuitori din zonă au înţeles necesitatea acestei măsuri, alţii sunt de părere că bulevardul arată acum mai rău fără copaci şi că aceştia ar trebui înlocuiţi.

„Până în prezent, în Parcul Regele Mihai I (Herăstrău Nou), Sera Ghencea şi SIEUMT Ghencea, au fost transplantaţi nouă exem­plare de arbori, în baza Protocolului încheiat între ALPAB şi Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti. (...) Arborii respectivi au fost transplantaţi din cauza faptului că împiedică execuţia lucrării «Penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti şi supralărgirea bd. Ghencea între strada Braşov şi terminal tramvai 41». (...) Relocarea s-a realizat în perioada optimă acestui tip de lucrare, aspect care nu va periclita sănătatea arborilor. Menţionăm că astfel de lucrări de transplan­tare nu sunt frecvente, ele fiind punctuale şi realizate în majoritatea cazurilor în care acest lucru este imperios necesar, precum acesta. Astfel, conform bunelor practici, arborilor transplantaţi li se vor aplica lucrări de întreţinere care să favorizeze un procent ridicat de prindere a materialului dendro­logic“, au transmis reprezentanţii ALPAB la solicitarea ZF, într-un răspuns semnat de directorul general Corina Simona Bega.

Primarul Capitalei Nicuşor Dan spunea şi el, într-un material video postat pe pagina sa de Facebook, că transplantarea copacilor a fost măsura luată pentru a reloca utilităţile în vederea refacerii bulevardului Ghencea.

Nemulţumirile bucureştenilor cu privire la mutarea copacilor vin în contextul în care Capitala este deficitară la spaţii verzi, astfel că orice dispariţie a unor arbori duce cu gândul la tăieri nejustificate.

Bucureştiul are nevoie de un registru al spaţiilor verzi, aceasta fiind una dintre marile probleme ale oraşului, de la care porneşte dificultatea în a schimba faţa Capitalei din punctul de vedere al suprafeţelor de spaţiu verde, aflate în continuă scădere. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul PMB, în acest moment cel mai recent asemenea registru datează de la finalul anului 2013.

Potrivit datelor Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), dacă în 1989 Bucureştiul avea o suprafaţă de 16,79 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în 2006 media a ajuns la 9,67 de metri pătraţi. Statisticile europene indică însă o medie mai recentă de 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde aferenţi fiecărui bucureştean. Spre comparaţie, conform datelor Greenpeace, în 2012 Viena avea o suprafaţă de 120 de metri pătraţi de spaţiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100 mp) şi Stockholm (86 mp).

Capitale mai mari decât Bucureştiul aveau şi ele mai mult spaţiu verde, printre ele regăsindu-se Londra, cu 27 de metri pătraţi pe cap de locuitor, Berlin - cu 38 mp, şi Roma - cu 45 mp.