Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Care e povestea grupului Rodotex, care produce signalistica pentru toate brandurile grupului hotelier Hilton din peste 40 de ţări

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din „capitala“ Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.

Omul de afaceri Florin Dobrea a fondat grupul Rodotex în urmă cu 26 de ani. Iniţial, el a pornit la drum cu o companie de producţie publicitară. Între timp, a dezvoltat activitatea şi în zona de producţie de ambalaje, şi în cea de signalistică, ajungând astăzi să aibă un portofoliu format din 650 de clienţi din domenii variate, de la producţia de medicamente la industria alimentară şi de la retail la hotelărie.

„Sunt antreprenor de 26 de ani. Compania iniţială am fondat-o în anul III de facultate. Cred că am avut în mare noroc că am trăit, inclusiv înainte de ’89, printre semicapitalişti, tatăl meu fiind director teh­nic la filatura Rifil, o societate mixtă ro­mâno-italiană. Indirect, acest lucru m-a în­curajat în demersul meu ulterior“, spune el.

Îşi aminteşte că a văzut spiritul lor antreprenorial, modul cum vedeau achiziţia utilajelor, construirea fluxurilor tehnologice.

„Eu, la bază, sunt inginer texilist, iar Rifil este o filatură. Ca antreprenor, m-am îndreptat, cel puţin iniţial, către zona publicităţii, a tiparului publicitar, a signalisticii, a semnalisticii pentru publicitate. E un domeniu paralel cu cel al textilelor, dar similar ca utilaje“, adaugă Florin Dobrea. El a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

A pornit la drum pe zona de print, dar între timp grupul s-a dezvoltat pe două direcţii. Acum, Rodotex are două divizii, două fabrici distincte ca şi obiect de activitate. Una face tipar şi packaging (ambalaje).

„Lucrăm foarte mult pentru industria farma, dar avem şi alţi clienţi pe zona de ambalaje. Avem şi a doua divizie, cea de signalistică, unde lucrăm pentru unele dintre cele mai mari companii din Europa. Mai mult, de cinci ani, avem licenţa pentru cele peste 30 de branduri ale grupului Hilton, iar asta în 40 de ţări.“

Primul milion de euro ca cifră de afaceri l-a făcut după şapte ani de activitate. Dar, de-a lungul timpului, consideră că au fost multe momente bune.

„Pentru că suntem în Moldova, noi am fost dintotdeauna marginalizaţi din punctul de vedere al business-ului şi al dezvoltării. Dar, totodată, am avut ocazia, fiind într-o zonă defavorizată, să beneficiem de fonduri europene. Le-am accesat din plin şi cât am putut noi de mult.“

În ultimii 15 ani, grupul a accesat 5-6 milioane de euro. Fără ele nu ar fi fost unde este astăzi.

„Am fi fost în business, dar am fi fost o firmă mediocră, o firmă care se chinuia să se descurce de pe o zi pe alta.“

Alte momente importante sunt tot legate de producţie. Mai exact, construcţia, de-a lungul acestor ani, a celor două fabrici.

„Istoric, aş începe cu construcţia primei fabrici, pe care am făcut-o de la zero. A fost proiectată, gândită de noi. Apoi, mă gândesc la construcţia celei de-a doua fabrici. Şi urmează a treia şi a patra. Avem deja proprietăţile cumpărate, iar pentru una dintre ele e şi proiectul deja făcut. Chiar este depus un proiect european la care aşteptăm rezultatul.“

Aceste noi investiţii sunt gândite pentru relocarea activităţii pentru că deja grupul funcţionează la capacitate maximă, nu mai are loc de niciun utilaj. „Tocmai am terminat anul trecut un proiect de 1,5-2 mil. euro, un proiect european. Atunci am devenit şi prima fabrică din domeniul nostru 100% independentă energetic.“

Banii au mers atât către utilaje, cât şi către parcul fotovoltaic de pe fabrica actuală. „De un an şi jumătate nu am plătit un leu la curent. Am luat decizia din două motive.“

Pe de-o parte, folosind mai multă tehnologie în business, a crescut consumul de energie. Puterea instalată pe care o avea fabrica nu mai ajungea şi antreprenorul a vrut să suplinească diferenţa cu aceste panouri fotovoltaice.

„Acum dăm cu 20-30% mai multă energie în reţea decât luăm. Iar asta ne acoperă diferenţa de preţ.“

În ceea ce priveşte producţia, fabricile lucrează la capacitate maximă, de aceea omul de afaceri a cumpărat un teren de 5.0000 mp, iar asta la doar 500 de metri de unitatea actuală. „E un proiect la care am muncit un an de zile. Vizăm nu doar o relocare, ci şi o dezvoltare ca şi volum şi o mărire a portofoliului de produse. În 3-5 ani ne dorim să rămânem tot cu două fabrici, doar că mai mari şi mai noi.“

Fiecare unitate va avea propria activitate - una va fi de signalistică şi o alta de packaging.

Pe zona de ambalaje, Rodotex a intrat în 2011. În timpul crizei din 2008-2009, circa 85-90% din cifra de afaceri venea din zona de tipar publicitar. „Arunci a căzut domeniul şi ne-a scăzut cifra de afaceri pe tipar publicitar cu 80%. A trebuit să compensăm din alte divizii, cum ar fi signalistica. Apoi, ne-am dezvoltat zona de ambalaje. Am depus un proiect european şi ne-au venit trei utilaje dedicate packagingului.“

Apoi, treptat, această divizie a crescut puternic, depăşind zona de tipar publicitar.

Semnalistica e un business distinct, dar el contribuie cu circa 30-35% la nivel de grup. Restul e zona de ambajale şi tipar publicitar (analizate împreună ca divizie).

„Pe zona de ambalaje, primul nostru client a fost Fiterman Pharma, o companie tot din Iaşi. Împreună, am dezvoltat produse noi. Ei au crescut foarte mult. Am crescut şi noi lângă ei. A fost şi este un parteneriat reciproc avantajos.“

Când vine vorba de ambalaje, Rodotex şi-a concentrat atenţia pe companiile din zonă.

Acesta este un business cu marjă foarte mică de profit. Aici, transportul reprezintă o pondere mare din costul produsului. E un business de volum.

„De aceea, e bine să ne concentrăm pe regiunea noastră, vorbesc de până la 400 km în jurul Iaşi-ului. Lucrăm cu Antibiotice, cu Ropharma, cu DVR Pharm (desprinsă din Dacia Plant, cu o expansiune extraordinară la nivel european). Tocmai le-am produs standurile pentru trâgurile de la Paris şi Milano. Mai e loc de creştere. Divizia noastră nu are limită.“

Anul acesta, doar în zona Iaşi-ului se vor deschide trei sau patru fabrici de medicamente sau suplimente, cu care deja antreprenorul a purtat discuţii pentru a le realiza ambalajele.

„Lucrăm şi pentru Balkan Pharmaceuticals de la Chişinău, care va deschide o fabrică nouă la Paşcani anul acesta. E aproape gata.“

Rodotex produce şi pentru alte industrii, cum ar fi industria alimentară, dar cea mai mare parte din business vine din farma. Capacitatea fabricii este de 1-1,5 milioane de cutii de medicamente pe zi. În industria alimentară, comenzile sunt de 100.000-200.000, deci mult mai mici.

„În ceea ce priveşte licenţa pentru a produce signalistica pentru Hilton, avem licenţă pentru 40 de ţări din Europa şi Orientul Mijlociu, adică Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar. În Europa avem permanent de lucru. Doar anul acesta am făcut deja signalistica pentru cinci hoteluri. Am avut lucrări în Viena, Budapesta, Debrecen, dar şi Cluj. Noi asigurăm tot, de la partea de proiectare a signalisticii, la montaj.“

Rodotex primeşte lunar tot ce se dezvoltă sub brandurile Hilton şi, pornind de la caietele de sarcini, face lucrările de signalistică interioară şi exterioară. La început a fost greu, dar apoi a devenit o rutină pentru că sunt nişte reguli foarte stricte. Inclusiv componentele sinalisticii pentru Hilton sunt impuse prin caietul de sarcini - ce producător, ce tip de LED, ce tip de material.

„Nu ai voie să să alegi. Pentru alte companii pentru care lucrăm, putem face asta. Am făcut toate magazinele Mobexpert, dar lucrăm şi pentru Altex, Kaufland, Amazon, Microsoft, Cognizant sau grupul Iulius.“

Anul acesta, compania a terminat lucrul la Aeroportul din Iaşi.

„Am proiectat, printr-o inovaţie de-a mea de acum vreo 10 ani, signalistica. Am implementat-o şi grupului Iulius, dar Aeroportul Iaşi este primul aeroport cu această tehnologie. Am scutit aeroportului 520.000 de euro numai din consumul de curent pe perioada garanţiei. Deja suntem în discuţii cu alte cinci aeroporturi din România.“

Inovaţia este un panou luminos, de un cm grosime, cu dublă faţă şi care consumă 5 wati pe metru.

„El poate fi implementat şi în alte companii, l-am implementat deja în Palas Iaşi, apoi în Palas Campus.“

Per total, pe toate diviziile, Rodotex are peste 650 de firme drept clienţi, dintre care 90% din România, iar restul din afară.

„Avem contact cam cu tot ce înseamnă oraşele mari din România. Eu consider că Iaşi are cea mai mare creştere în ultimii 3-5 ani. Eram foarte mult în urmă, dar acum, din punct de vedere industrial, am ajuns Clujul şi Timişoara. Iar capacitatea nostră de dezvoltare este mult mai mare.“

Pentru o creştere mai armonioasă şi rapidă a zonei, e nevoie de infrastructură în primul rând.

„Nu suntem legaţi cu alte zone de unde ne-ar putea veni alţi clienţi. Spre exemplu, până la Terapia, din Cluj, companie care este clientul nostru, o livrare cu tirul durează 10 ore. Dacă am avea autostradă ar dura la jumătate.“

Astfel, costurile sunt şi ele mult mai mari. Una e ca un TIR să meargă constant cu 90km/h pe autostradă şi alta e să meargă prin munţi, pe serpentine. Consumul e dublu. Marja de profit la businessul de ambalaje este foarte, foarte mică, undeva între 2 şi 5%, explică Florin Dobrea.

„Din punctul nostru de vedere, mult mai importante sunt autostrăzile decât aerportul, dat fiind faptul că produsele noastre se transportă doar cu tirurile, deci doar cu pe cale rutieră. Sigur, pe cale aeriană pot veni parteneri de afaceri. Această investiţie poate atrage multe businessuri în Iaşi. Dar pentru businessul nostru mult mai importante sunt autostrăzile. Sunt încrezător că în următorii ani o să putem circula pe A7. De A8 nu ştiu ce să spun.“

Când vine vorba de business, Florin Dobrea adaugă că singurele lucruri pe care şi le doreşte sunt constanţă şi predictibilitate.

„În 2024, estimez că vom avea o mică creştere, chiar dacă este un an foarte greu. Toată lumea spune că vor fi alegeri, că vor apărea bani. Nu văd aşa ceva în domeniul nostru. Noi suntem într-un domeniu care nu prea depinde de nimic extern. Omul când e bolnav, cumpără medicamente, lasă mâncarea şi-şi cumpără medicamente.“

Va fi un an mai greu decât 2023. Singurul lucru care s-a întâmplat bun în 2023, explică el, a fost că preţurile la materii prime aproape s-au normalizat. Spre comparaţie, în pandemie ele s-au dublat.

„Anul acesta, e stabilă situaţia. Doar că din cei 650 de clienţi ai noştri, circa 15% o duc din ce în ce mai greu. E vorba de producătorii ce au legătură cu industria de construcţii. Imobiliarele au scăzut, automat au scăzut şi businessurile producătorilor de materii prime pentru construcţii. De asemenea, industria textilă merge foarte greu. Iar asta simţim şi noi în comenzi.“

La final de 2024, pe întreg grupul, el vede o creştere de circa 10%, până la 3-4 mil. euro. Numărul de salariaţi rămâne constant la circa 50.

„Noi am încercat totdeauna să compensăm prin tehnologie. De exemplu, anul acesta am pus în funcţiune primul utilaj de sortare a ambalajelor de medicamente cu inteligenţa artificială. Este un utilaj care nu există în regiunea Europei de Est. Sunt doar câteva firme în Europa care-l au. Am înlocuit astfel munca a opt oameni. Ce făceau zece, fac acum doi. E posibil să mai vedem astfel de mutări. Noi putem face astăzi 1.000.000 de cutii pe zi doar cu 8-10 oameni“, conchide antreprenorul.