Cel putin pentru anumite regiuni ale Bucurestiului, amplasarea cate unui centru comercial de tip occidental a parut sa semene cu debarcarea lui Cristofor Columb, eroul civilizator. S-ar zice ca o asemenea concentrare comerciala aduce automat disparitia din preajma magazinului a micilor comercianti si uneori chiar a celor mai rasariti. Efectele aparitiei unui hipermarket sunt insa mai complicate, difera evident in functie de zona unde este amplasat, iar unele se manifesta la mult timp dupa deschiderea lui, influentand pe termen lung piata imobiliara, vadul afacerilor si viata locuitorilor din imprejurimi.
Judecand dupa cozile la saorma, aceleasi si in urma cu un an si in urma cu doi, nimic nu s-a schimbat in perimetrul care adaposteste cele doua complexuri studentesti Regie si Grozavesti. Si totusi, e sambata seara si parca e cam prea multa liniste, chiar daca cele cateva terase mai rasarite presarate pe cele doua maluri ale Dambovitei sunt pline-ochi.
Ne strecuram cu greu printre masinile oprite la semaforul din dreptul statiei de metrou Grozavesti, din cauza unei... limuzine care sta pe loc, incurcand circulatia. Prin fata noastra, doi tineri cu statura atletica se indreapta agale catre unul din caminele studentesti, ducand in spate cate o racheta de tenis.
"E clar ca cei de azi au mai multi bani", spune prietena mea, nostalgica, desi n-au trecut mai mult de doi ani de cand a terminat-o cu studentia.
E trecut de zece seara, iar prin fata noastra defileaza intarziatii, cei care au prins ultima "cursa" de Carrefour Orhideea. Unii au cate doua-trei sacose, altii n-au decat o sacosa din care scoate gatul o sticla de suc si un pachet de popcorn. "Mda, clar s-a schimbat ceva", intareste celalalt companion al meu.
In vremea studentiei celor doi prieteni ai mei, cumparaturile se faceau la buticul din colt sau la cel de pe scara caminului.
Buticarii au coborat preturile
Si astazi, locuitorii temporari ai zonei fac cumparaturi la magazinele invecinate, dar numai atunci cand nu mai au timp sa mearga la hipermarket. Acest lucru i-a obligat pe proprietarii chioscurilor si ai micilor supermarketuri sa se adapteze in privinta programului, astfel ca de castigat au avut cei care si-au prelungit orarul. Oferta de produse nu s-a diversificat substantial, ci se concentreaza pe produse "de urgenta": tigari, paine, prezervative, bauturi.
"Anul trecut, cand am vazut santierul de la Carrefour, ne-am bucurat", spune Mihai, student in anul al II-lea la Facultatea de automatica. "Ne-am bucurat ca urma sa gasim produse mai ieftine", adauga el.
Intr-adevar, unul din efectele prezentei hipermarketului in zona a fost scaderea, uneori substantiala, a preturilor pentru micii vanzatori, care candva isi permiteau sa faca legea in zona, profitand de lipsa concurentei.
Magazinele sunt concentrate in apropierea statiei de metrou, dupa care prezenta lor este din ce in ce mai rarefiata. Dar nu pentru ca ar fi disparut cu desavarsire, ci pentru ca majoritatea sunt dosite in scarile de camin sau ganguri.
"E normal sa fie asa, pentru ca daca am nevoie de paine sau de altceva, n-o sa fug pana la intersectie sau pana la Carrefour ca sa cumpar", spune un alt student care prefera sa nu-si spuna numele.
La parterul caminului P1 din Regie, vanzatorul imi spune ca de cand s-a deschis hipermarketul, lucrurile nu prea mai merg la fel.
"Merge slabut, nu mai e ca-nainte", marturiseste el. "Avem clienti mult mai putini", adauga vanzatorul. In timp ce stam de vorba, nu pot sa nu observ insa cum in micul magazin aprovizionat cu de toate clientela abunda.
Avatarurile magazinului de incaltari
Altii din zona au fost mult mai afectati decat interlocutorul meu. Cu o zi in urma, vanzatorul de ziare, unul din pilonii de baza din orice comunitate mica, cel care vinde stiri si care observa tot ce misca, imi explicase ca la intersectie fusese un supermarket care se inchisese la scurt timp dupa inaugurarea complexului Orhideea, in luna septembrie a anului trecut.
"O vanzatoare care lucra la magazin e vecina cu mine si mi-a zis ca n-a mai mers treaba, de-asta l-au inchis", afirma Ovidiu Bercescu, 61 de ani.
"Eu am vandut ziare foarte bine in primele zile atunci, dar dupa aceea lucrurile au reintrat in normal", adauga el.
De fapt, fostul supermarket alimentar a devenit magazin de incaltari. Alaturi de el a rasarit un magazin de haine cu preturi destul de mici. Ceva mai la vale, un coafor si doua firme de pariuri sportive.
"E aglomeratie mai mare, iar lumea este mult mai diversa", explica Adrian Prisecaru, operator la o firma specializata in copiere, amplasata chiar la poalele hipermarketului.
Dar faptul ca populatia nu mai este exclusiv studenteasca nu i-a obligat pe comercianti sa-si schimbe obiceiurile si profilul.
"Cei care vin din alte zone nu intra in perimetrul studentesc, asa ca nu ne afecteaza in nici un fel", spune unul din comercianti.
Adrian Prisecaru marturiseste insa ca, de cand cu hipermarketul, businessul firmei pentru care lucreaza a mai scazut. Studentii care veneau si inainte sa-si fotocopieze cursurile vin si acum, dar firmele care-si au sediile in zona nu prea mai vin.
"Multi si-au cumparat aparate de fotocopiere din hipermarket, pentru ca sunt ieftine si nu mai vin aici. Inainte veneau sa copieze carti intregi", spune el.
Cei doi fosti locatari ai complexului studentesc constata ca au inflorit terasele in zona. Nu numai ca au inflorit, dar parca au alte standarde. Iar cele oarecum razlete, situate la mai mare departare de intersectie, s-au inchis. O terasa care pana mai anul trecut era destinata studentilor straini cu ceva mai multa dare de mana acum este plina de romani. Inca o dovada ca standardele au crescut.
Inaugurari cu bataie lunga
Daca pentru micii comercianti din zona efectele sunt mai mult sau mai putin vizibile, efectele sunt sesizabile insa la nivelul celor situati la mai mare distanta.
De pilda, in Cotroceni, supermarketul Nic era pana nu de mult extrem de curtat si vizitat, iar raza lui de acoperire mergea pe o distanta mare. Din cauza deschiderii hipermarketului insa, numarul vizitatorilor a scazut, iar comerciantii au fost nevoiti sa se adapteze si ei la program si sa includa oferte speciale pentru diverse produse, dupa modelul marilor lanturi de retail.
Efectele inaugurarii de mari centre comerciale in anumite zone ale orasului sunt diferite de la zona la zona. In cazul celuilalt hipermarket Carrefour, din Militari, efectul a fost o pleiada de firme care si-au deschis sedii acolo. Printre acestea se numara magazinul de componente auto Nico Serv, o reprezentanta Volvo, un centru Iveco sau un sediu al firmei Corina Gealan.
Intrucat toate aceste centre comerciale sunt abia la inceput, efectele sunt insa de lunga durata si se vor putea observa in timp.
Ele au fost sesizate deja in anumite zone, cum ar fi Militari, unde din toamna acestui an este asteptata deschiderea de catre grupul turc Fiba a celui de-al doilea mall, Plaza Romania. In momentul in care s-a dat ca sigura inceperea constructiei, pretul la apartamentele de doua camere din zona crescuse cu aproape jumatate fata de pretul initial. Analistii estimau ca, o data cu finalizarea lucrarilor si inaugurarea complexului, preturile se vor dubla.
In zona Vitan, unde primul mall al Fiba, Bucuresti Mall, functioneaza din 1999, cresterea preturilor a fost exploziva. In acest caz, cresterea s-a datorat si faptului ca blocurile din zona erau relativ noi, spre deosebire de celelalte zone unde au fost deschise complexuri comerciale si unde blocurile de locuinte sunt mai vechi, astfel ca evolutia preturilor nu va mai fi la fel de spectaculoasa.
Carrefour, numarul doi mondial in domeniul distributiei, a realizat anul trecut vanzari de aproximativ 130 de milioane de euro in Romania, in crestere cu 30% fata de 2002. Valoarea toala a investitiei realizate pana acum in Romania se ridica la 100 de milioane de euro. Strategia de dezvoltare pentru anii urmatori prevede realizarea a 20 de hipermarketuri, intr-un ritm de doua pe an, dintre care cinci in Bucuresti, cu un efort financiar anual de 50-60 de milioane de euro. Centrele comerciale vor fi realizate in orase cu peste 200.000 de locuitori, primul care va fi deschis in provincie urmand sa fie cel la Brasov, in a doua parte a anului in curs. In Capitala, Carrefour a deschis pana acum trei hipermarketuri: Chiajna (cartier Militari) - in iunie 2001, Orhideea (cartier Grozavesti) - in septembrie 2003 si Colentina - in februarie 2004.
Concurentul Carrefour pe segmentul de hipermarketuri in Romania este grupul - tot francez - Cora, care a deschis in septembrie 2003 un prim magazin in Pantelimon si a inceput constructia la al doilea, in zona Lujerului (cartier Militari), care urmeaza sa fie deschis la finele lunii septembrie a acestui an. Investitia alocata de Cora pentru fiecare din cele doua hipermarketuri se ridica la cate 50 de milioane de euro. Reprezentantii Cora estimeaza o cifra de afaceri anuala de circa 100 de milioane de euro din operatiunile de pe piata romaneasca. Pana in anul 2010, grupul francez intentioneaza sa deschida in Romania 14 hipermarketuri, in orase cu peste 300.000 de locuitori din tara, investitia urmand sa ajunga la aproximativ 500 de milioane de euro.
Cele trei magazine Carrefour au suprafete de vanzare intre 8.500 si 10.000 de metri patrati, in timp ce primul hipermarket Cora se intinde pe 16.000 de metri patrati, iar al doilea va avea 14.000 de metri patrati. claudia.covaci@zf.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE