Daca n-au bani de termopane, macar sa afle de ce ar trebui sa-si monteze

Intr-o lume ideala, nici un roman nu va mai plati caldura risipita din cauza izolatiilor proaste sau a conductelor vechi si nici nu va mai vedea in montarea unui geam termopan singura investitie posibila care sa-i permita sa lupte cu iarna de afara. Dincolo de scandalurile periodice despre debransari si contorizari, chestiunea eficientei energetice in Romania priveste insa un mod rational de consum al energiei, care nu are nici o legatura cu becurile stinse si caloriferele reci ale epocii ceausiste; e vorba pur si simplu de o relatie civilizata a societatii cu mediul inconjurator - mult discutata notiune de dezvoltare durabila.

Pentru cine nu stie, la capitolul legislatie in materie de eficienta energetica stam chiar foarte bine in raport cu legislatia Uniunii Europene. Conform Legii 199/2000, administratorii cladirilor aflate in proprietate publica au obligatia de a lua masuri pentru utilizarea eficienta a sistemului de incalzire si climatizare, a materialelor de constructie eficiente energetic, dar si pentru utilizarea rationala a iluminatului interior si utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie.

In cadrul strategiei energetice a Romaniei, OG 29/2000 instituie "Programele nationale de reabilitare si modernizare termica a cladirilor", armonizate cu prevederile tratatelor internationale cu privire la eficienta energetica, protectia mediului si dezvoltarea durabila. Aceasta ordonanta instituie obligativitatea intocmirii unui certificat energetic al cladirii - act oficial prin care se atesta performantele acesteia intr-un anumit moment: nivelul de izolare termica, randamentul instalatiei de incalzire, consumul de apa calda menajera - certificat care, in viitor, va putea fi utilizat la stabilirea valorii cladirii in relatiile de vanzare-cumparare si de asigurare, la diferentierea tarifelor pentru energie termica si a taxelor de mediu.

Potrivit reglementarilor in vigoare, proprietarii - persoane fizice sau juridice - care isi reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit beneficiaza de scutire de taxe la eliberarea certificatului energetic al cladirii si a autorizatiei de constructie pentru lucrarile de reabilitare termica, precum si scutire de impozit pe locuinta pe care o detin, pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru aceste lucrari.

In ceea ce priveste fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate, OG 29/2000 prevede sustinerea lor din credite si/sau alocatii de la bugetul de stat, care vor acoperi 85% din cheltuieli, 30% constituindu-se din subventie de la buget si din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari/locatari, care va acoperi 15% din cheltuieli, pentru locuintele proprietate a persoanelor fizice; de la bugetul de stat, bugetele locale sau din venituri proprii, din fondurile proprii ale agentilor economici, dupa caz, pentru locuintele si spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta, existente in proprietatea sau in administrarea acestora.

Niste investitii nu prea rentabile

In opinia specialistilor, reglementarile adoptate recent in Romania cu privire la reducerea consumurilor de energie in cladiri sunt evident in concordanta cu politica dusa de UE in domeniu, dar problemele spinoase raman cele legate de finantarea investitiilor necesare; din cauza valorii ridicate si a duratei lungi de recuperare, investitia pentru ameliorarea protectiei termice nu este considerata in prezent ca fiind rentabila.

Apoi, in cazul blocurilor de locuinte, actiunea de modernizare nu poate fi facuta pe apartament, ci numai pe ansamblul unui bloc, tronson, scara si aici problema deriva din diferentele de venituri intre locatari, avand in vedere ca pe putin jumatate sunt lipsiti de capacitatea de a investi in astfel de lucrari.

"Strategiile Romaniei pentru eficientizarea energetica a cladirilor urmaresc in linii mari modelul tarilor europene dezvoltate. Problemele legate de gasirea unor surse de finantare impun insa stabilirea unor prioritati si planuri anuale de reabilitare si modernizare energetica a cladirilor cu indicii cei mai mari de consum de energie", considera autorii unui studiu comparativ privind eficienta energetica a cladirilor in Romania si in UE.

Consumurile specifice de caldura si de apa calda din Romania au valori aproximative duble fata de cele din tarile Uniunii Europene; in consecinta, si emisiile poluante sunt mai mari, iar aceasta situatie reclama introducerea, printre prioritatile guvernamentale, a unei politici de crestere a eficientei energetice, recomanda autorii studiului - conf.dr.inginer Emilia Cerna Mladin de la Catedra UNESCO de Stiinte Ingineresti din Universitatea Politehnica Bucuresti, lector ing. Mihaela Georgescu de la catedra de stiinte tehnice din Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" si ing. Dana Dutianu de la ENERO - Centrul pentru promovarea Energiei Curate si Eficiente in Romania.

Macar informatiile sa fie pe gratis

In ultimii zece ani, in Romania s-au aplicat destule proiecte pilot menite sa promoveze masuri de economisire a energiei in cladiri. Din pacate, desi toate isi propuneau sa fie preluate la scara larga in toata tara, nici unul nu a avut succes. "Proiectul nostru isi propune sa acopere una dintre zonele mai putin batute - raspandirea informatiilor pe scara cat mai larga si un contact direct cu consumatorul final, cu locatarii cladirilor", precizeaza Carmen Pavel, director al departamentului Eficienta Energiei de la Trapec, o firma care a lansat o linie telefonica gratuita pentru informarea cetatenilor despre modurile cum pot economisi energia.

Incepand cu 16 februarie, romanii vor putea primi gratuit asistenta si informatii cu privire la utilizarea eficienta a energiei in cladiri, prin intermediul unei linii telefonice gratuite - Telverde. Acest serviciu va putea fi accesat din intreaga tara, 24 de ore din 24, la numarul 0800 800 138 (apel gratuit). Intre orele 8.30-16.30 apelurile vor fi preluate de un operator, iar in intervalul orar 16.30-8.30, mesajele vor fi inregistrate de un robot telefonic, urmand ca apelantii sa fie contactati in cel mai scurt timp posibil.

"In momentul de fata orice locatar doreste sa afle modalitatile de a-si reduce costurile si de a-si spori confortul termic intr-un apartament sau intr-o cladire", considera Carmen Pavel, convinsa ca impactul Telverde va fi foarte mare. La telefon va raspunde o singura persoana, precizeaza Ana Maria Copuzeanu, dar aceasta va fi sustinuta de o echipa care va analiza intrebarile si va realiza munca de documentare in eventualitatea in care nu poate furniza pe loc o informatie corecta, la obiect. Proiectul dispune si de o echipa internationala care poate oferi informatii cu privire la aplicarea politicilor de eficienta energetica la nivel european.

"La capitolul eficientei energetice nu stam prea bine, de aici si necesitatea acestui proiect", mai spune Pavel, in opinia careia cauza principala este lipsa de informatie si abia apoi lipsa banilor.

Jumatate din finantare vine de la Uniunea Europeana

Dezvoltat de Tractebel Project Managers, Engineers&Consultants SA (Trapec), care are ca actionar principal grupul Suez-Tractebel din Belgia, specializat in consultanta si proiectare in domeniile energiei si infrastructurii, serviciul Telverde face parte din proiectul Energy Efficiency Help-Line and Internet Support, realizat sub egida programului european SAVE II, unicul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv promovarii eficientei energetice si incurajarii economiei de energie in industrie, comert si in gospodarii, prin masuri de informare si actiuni pilot, precum si prin crearea unor agentii de management energetic la nivel local.

Proiectul se desfasoara simultan si in Irlanda, Danemarca si Grecia, tari partenere ale consortiului, finantarea fiind asigurata 50% din fonduri UE si 50% din bugetele fiecaruia dintre parteneri.

Gandit sa se desfasoare pe o perioada de doi ani, cu un buget de peste 100.000 de euro, proiectul Energy Efficiency and Internet Support consta si in asigurarea unui suport prin intermediul Internetului, o pagina web care deja este functionala in limbile engleza si daneza si urmeaza sa fie disponibila si in greaca si romana, in scurt timp, spune Ana Maria Copuzeanu. Inginer economist de formatie, ea coordoneaza acest proiect in cadrul departamentului de Eficienta Energetica de la Trapec si considera ca asigurarea accesului la informatii actualizate din domeniul eficientei energetice in cladiri publice si private ii va ajuta pe consumatori in luarea deciziilor, va actiona ca o "poarta" pentru instrumentele financiare nationale sau programele comunitare, incorporand acest gen de servicii in cadrul functiilor agentiilor din domeniul energetic si dezvoltand comunicarea dintre agentii si actorii de pe piata.

Din 1997, cand s-a infiintat, divizia Energie a Trapec a participat la realizarea unor proiecte de consultanta, inginerie de detaliu, asistenta tehnica, cercetare si pentru finantarea proiectelor in domeniul energiei. Printre lucrarile lor se numara proiecte in domeniul transportului si distributiei energiei electrice (reabilitari si modernizari de statii electrice), in domeniul producerii energiei termice, strategii in domeniul energiei si introducere de software specializat.

Primii locatari fericiti

Concret, masurile pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit constau in interventii la nivelul elementelor de constructie exterioare care alcatuiesc anvelopa cladirii - termoizolatii, modernizarea ferestrelor, etanseizari, contorizarea utilitatilor la nivel de cladire, gestionarea individuala a acestora prin montarea in apartamente a repartitoarelor de costuri, dar si termoizolarea conductelor din subsoluri, modernizarea echipamentelor de producere a utilitatilor termice, inlocuirea armaturilor defecte si modernizarea acestora. In raport cu valoarea investitiilor facute, fiecare din aceste masuri are ca efect economii de energie termica apreciabile, considera specialistii.

Desi uneori cat se poate de simple, informatiile cu privire la masurile de crestere a eficientei energetice nu sunt asimilate de cetateni foarte repede, considera Carmen Pavel. "In momentul in care sunt pusi in fata deciziei de a achizitiona un corp de iluminat, de exemplu, ceea ce primeaza este pretul, nu eficienta".

Incepand cu trimestrul al doilea al acestui an, producatorii de aparate electrice de uz casnic vor fi verificati de echipe mixte de inspectori ai Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei si ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor cu privire la modul cum respecta legislatia privind eficienta si etichetarea energetica a produselor electrocasnice.

Tot in vederea economisirii energiei, Uniunea Europeana a alocat la finele anului trecut Ministerului Economiei si Comertului, in cadrul unui proiect Phare, o finantare nerambursabila in valoare de 4,6 milioane de euro. Acesti bani vor fi cheltuiti pentru procurarea, instalarea si punerea in functiune in aproximativ 12.000 de apartamente individuale si intr-o serie de blocuri de locuinte a unor robinete termostatabile de radiator, alocatoare de costuri termice si contoare de apa calda, precum si alte echipamente de economisire a energiei.

Conform recensamantului din martie 2002, fondul de locuinte existent in Romania este de 4.846.572 cladiri - 8.110.407 locuinte - din care in mediul urban 23,5% din cladiri (52,5% din locuinte). O locuinta medie are o suprafata locuibila de 37,5 mp si este ocupata de 2,6 persoane. Fata de anul 1992, numarul cladirilor a crescut cu 355.000 in toata tara, trei patrimi din aceasta crestere inregistrandu-se in mediul rural. Cresterea medie a numarului de locuinte pe tara a fost de 5,9%, in municipii si orase cu 4,5% si in comune cu 7,5%, iar ca forma de proprietate, din totalul fondului de locuinte, ponderea celor aflate in proprietate privata reprezinta 97%, cresterea fiind datorata in primul rand vanzarii locuintelor din fondul locativ de stat si retrocedarii proprietatilor, dar si construirii de noi locuinte. Majoritatea locuintelor din Romania se afla insa in cladiri cu vechimea cuprinsa intre 15 si 55 de ani, caracterizate printr-un grad redus de izolare termica si o uzura avansata. cecilia.stroe@zf.ro