Desfiintarea unor unitati militare, dar si uzura morala a echipamentelor au lasat mostenire Armatei romane stocuri masive de tehnica si efecte militare, toate insemnand costuri in plus pentru paza si depozitare. Ministerul Apararii a incercat si incearca sa scape de aceste stocuri, pe care le scoate la vanzare agentia de valorificare a bunurilor excedentare infiintata acum doi ani in cadrul Companiei Nationale Romtehnica SA. In principiu, din vanzarea efectelor respective, toata lumea iese in castig: Romtehnica isi majoreaza veniturile si scapa de efortul administrarii stocurilor, iar cumparatorii se aleg cu masini, tractoare sau bucatarii rulante vechi, dar ieftine.
Pe piata externa, lucrurile stau altfel: pentru clientii din strainatate, agentia valorifica tehnica de aviatie, de marina, artilerie terestra, armament de infanterie, rachete si munitii. La un moment dat, din acest motiv, un ziar din strainatate chiar inclusese Romtehnica pe lista companiilor intrate pe piata neagra a armamentului, sustinand ca romanii au vandut mine antipersonal, chiar si dupa ratificarea Tratatului de interzicere a acestor arme, in 1999.
La intern insa, bunurile care se tranzactioneaza in cadrul licitatiilor cu strigare pot fi din cele mai diverse, insa pentru uzul civililor: de la automobile, autospeciale, tehnica de geniu si constructii, motoare si piese de schimb, la utilaje agricole, deseuri si chiar potcoave si perii de incaltaminte.
Au ramas cu 200 kg de potcoave
De fapt, e vorba cam tot ce "misca" intr-o unitate militara, explica Aurel Cazacu, directorul general al Romtehnica. "Tractoare, autoateliere, basculante, bucatarii rulante auto, chiar si uniforme, imbracaminte, incaltaminte, corturi, au fost si unitati militare care au avut animale, daca s-au desfiintat nu mai este nevoie de ele, dar poate ca cineva are nevoie".
La fel se pune problema si in cazul unor articole mai putin uzuale pentru o licitatie, cum ar fi caruta cu doi cai si roti buretoase, moara cu ciocanele sau chiar potcoavele de cai, adauga el, evidentiindu-le din lista cu produsele aprobate pentru valorificare. "S-a glumit mult in presa pe seama potcoavelor, dar Armata a avut cai, acum nu mai are si ne-au ramas 200 de kg de potcoave, sunt bune si nu ai de ce sa le dai la fier vechi".
Si periile de incaltaminte ar putea folosi cuiva, crede Cazacu. "Poate ca nu le vom vinde la licitatie, dar le vom ceda gratuit unui liceu, unei manastiri sau unei scoli ajutatoare, cineva tot trebuie sa aiba nevoie de ele, iar noi nu le mai putem tine in unitate, pentru ca trebuie sa stea cineva sa le pazeasca".
La cea mai recenta licitatie cu strigare organizata de Agentia de Valorificare a Bunurilor Excedentare din cadrul Romtehnica, acum cateva saptamani, bucatariile rulante auto s-au vandut ca painea calda. Cinci participanti din cei 13 inscrisi la licitatie, persoane particulare in majoritate, au plecat acasa cu cele 27 astfel de bucatarii scoase la vanzare, adjudecate la preturi intre 2.500.000 si 7.500.000 de lei.
Foarte disputate au fost si autoatelierele, vandute la preturi intre 18 si 30 de milioane de lei, autospecialele, vandute la sume intre 20 si 27 de milioane de lei si tractoarele, adjudecate la preturi intre 18 si 51 de milioane de lei.
Nu a parut nimeni interesat sa liciteze, in schimb, pentru caruta cu doi cai si roti buretoase, desi pretul de pornire fixat era de numai 2.000.000 de lei, si nici pentru cele 11.000 de potcoave, inscrise cu pretul de pornire de 6.000 de lei bucata sau pentru cele 15.000 de perii de incaltaminte, la 4.000 de lei bucata.
S-au mai vandut insa prin negociere directa - modalitate la care se recurge atunci cand pentru un anumit obiect nu se prezinta decat un singur ofertant - autobuze, autospeciale si autostatii, o bascula si o camera frigorifica, moara cu ciocanele si deseuri industriale reciclabile, in stare dezmembrata.
Parca pentru a le reaminti ca nu se afla la o licitatie oarecare, ci la una organizata intr-o institutie din fieful Armatei, presedintele comisiei de licitatie i-a admonestat pe participanti in cateva randuri, ca pe niste scolari indisciplinati, amenintandu-i ca daca vor mai continua sa susoteasca ii va evacua din sala sau chiar va suspenda sedinta. Conventia e clara, nu au voie sa vorbeasca intre ei in timpul selectiei de oferte de pret, dar uneori participantii tot reusesc sa se puna de acord, a declarat el.
Si la licitatie, armata e tot armata
Pentru a participa la licitatiile cu strigare, cei interesati trebuie sa achizitioneze de la sediul Romtehnica un caiet de sarcini in valoare de 800.000 de lei, sa achite taxa de participare de 400.000 de lei si sa depuna o garantie de participare in cuantum de 5% din valoarea bunurilor, calculata separat pentru fiecare obiect in parte. Pe timpul desfasurarii licitatiei, persoanele care nu ofera pretul de pornire pierd garantia depusa. Aceasta garantie se mai poate pierde si in cazul in care persoana care a castigat licitatia renunta la cumpararea bunurilor sau nu incheie contractul de vanzare-cumparare.
Pentru deseurile industriale reciclabile, in stare dezmembrata, aprobate pentru valorificare, agentii economici sunt calificati sa participe la licitatie doar daca iau autorizatie de la Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor de la Ministerul Economiei si Comertului, insotita de o autorizatie de mediu. Ridicarea bunurilor adjudecate se face in termen de 30 de zile de la achitarea de catre cumparator a contravalorii contractului de vanzare-cumparare. Pentru urmatoarea licitatie, care va avea loc pe 10 august, caietele de sarcini sunt disponibile pana la 26 iulie.
Procedura de licitatie se desfasoara conform uzantelor clasice de comert, precizeaza Aurel Cazacu. "Daca noi ii adjudecam un bun unei persoane si aceasta nu vine intr-o saptamana sa incheie contractul, ii executam garantia - noi avem niste costuri, niste prejudicii. In felul acesta am ordonat si clientii, au invatat, au fost si situatii in care s-au prezentat persoane care spuneau "am banii la mine, vreau sa cumpar". Nu merge asa, trebuie sa participe la licitatie, trebuie sa semneze un contract".
Armata e armata, mai spune directorul general. "A intrat in NATO, deci face parte dintr-o structura de elita din punct de vedere al profesionalismului, al rigorii, al moralitatii, s-au preluat aceste lucruri si aici; acum oamenii vin si sunt relaxati, nu se pune problema ca se face ceva pe usa din dos". In doi ani, de cand se organizeaza aceste licitatii, oamenii au prins curaj - nu se mai tem sa vina la licitatiile Romtehnica, ca la inceput, crede Cazacu, in opinia caruia oamenii veniti la licitatii din tara au avut "surprize extraordinar de placute". Nu se asteptau ca lucrurile sa se desfasoare ca la carte, spune el, dar "licitatia e licitatie": ai un numar si licitezi, presedintele comisiei adjudeca, exista niste salturi de escaladare a pretului, totul e reglementat. "Este foarte multa birocratie", admite el, dar in acest caz considera ca birocratia este un lucru bun, pentru ca ii ordoneaza pe oameni si ca atare, totul se desfasoara "ordonat".
Mai sunt totusi probleme legate de "mentalitatea romaneasca", adauga directorul general. Unora tot nu le vine sa creada ca tranzactiile se pot face foarte corect, ca la carte si recurg la diferite interventii. "Stau pana in ultima zi, nu se hotarasc sa ia caietul de sarcini si pe urma vin dupa expirarea termenului. Le spun ca produsele care ii intereseaza vor fi si saptamana urmatoare, nu-i nevoie sa vorbeasca ei cu nu stiu cine sa ma sune pe mine, directorul general, sa le dau caietul de sarcini astazi, cand termenul a expirat ieri".
Vor mai gasi produsele care ii intereseaza si la licitatia urmatoare, garanteaza el, si asta pentru ca oferta este oricum mai mare decat cererea. "In final avem mult mai multe produse de vandut decat cer oamenii. Deci, daca este o batalie pe trei autocamioane, au fost zece cereri si astazi nu mai avem, saptamana viitoare scoatem din nou acest produs, in asa fel incat toata lumea sa fie multumita".
Din trei tractoare, clientul isi face doua
Din licitatii, anul acesta Romtehnica a strans in jur de 70 de miliarde de lei, bani care reprezinta fonduri extrabugetare pentru Armata. Agentia de valorificare a reusit sa mareasca ritmul vanzarilor, considera Cazacu, datorita faptului ca in prezent licitatiile se organizeaza si in tara, la centrele de colectare teritoriale ale MAPN. La Deveselu, Vanju Mare, Lipova, Targu Mures, Beius, Roman, Vaslui, Ianca, Tulcea, Medgidia, Mangalia si Slobozia, licitatiile se organizeaza la fel ca la Bucuresti, dupa acelasi tipic.
"Comisia de licitatie merge acolo, nu este nici o diferenta intre organizarea de la Bucuresti si cea din teritoriu, iar avantajul este ca oamenii pot vedea produsele la locul licitatiei; nu mai este ca inainte, cand daca cineva din Hunedoara dorea un tractor aflat la Braila si unul la Bistrita trebuia sa bata toata tara pentru a le vedea si sa vina apoi la Bucuresti pentru licitatie".
Cat despre clientii excedentelor Armatei, acestia sunt firme si persoane particulare, in proportie oarecum egala. In general, la licitatii vin firme mici, precizeaza Cazacu. Unele detin ferme, cumpara utilaje agricole si apoi servesc populatia din zona lor sau vin si cumpara anumite utilaje pentru piese de schimb. "Avem tractoare sau autocamioane care au si 25 de ani vechime, nu sunt foarte uzate, dar sunt intr-o stare de parasire, pentru ca in unitate se plimbau de colo-colo. Fiindca le ia la un pret extraordinar de bun, omul cumpara trei tractoare, isi face din ele doua ca lumea si ii mai raman si niste piese", sustine directorul general.
In opinia lui, romanul este inventiv, ii place sa mestereasca si nu-i trebuie neaparat un tractor de productie straina cu care sa intre in brazda. "Este impresionant sa vezi oameni simpli care spun ca au trei arii de pamant si vor un tractor, un plug, o grapa; nu-si permit sa le cumpere unele noi si in felul acesta ceea ce facem noi este si un sprijin social. Ii ajutam pe oameni intr-un mod organizat".
Anul trecut, Ziarul Financiar a relatat despre un fost meteorolog de pe Muntele Tarcu, devenit organizator de tabere de schi si alpinism. Acesta a cumparat, la o licitatie organizata de Romtehnica la Hunedoara, un transportor de artilerie usoara cu senile ATS-59, intrat in serviciul armatei rusesti in 1950 si casat in 1993, pe care a cheltuit 4.000 de euro. Intreprinzatorul a reusit astfel sa asigure transportul turistilor amatori de schi pe Muntele Mic, avand in vedere ca in vehiculul sau militar, perfect pentru un drum de munte, incap 24 de pasageri.
In vizor, pietele cu pretentii mai mici
Dincolo de vanzarea excedentelor Armatei, cea mai importanta activitate a Romtehnica o reprezinta importurile, spune Aurel Cazacu. "Avem volume foarte mari, derulam importuri in valoare de 400-500 milioane de dolari pe an, cam tot ce importa MApN si toate programele de modernizare le facem noi. Mai lucram si pentru alte institutii din sistemul national de aparare".
Un compartiment special in cadrul companiei se ocupa de derularea de credite, in vreme ce o alta activitate o constituie exportul de tehnica militara, care are ca surse atat produse din industria de aparare, cat si cele din excedente. "Pe piata externa, in acest moment problemele cu care ne confruntam sunt legate de faptul ca nu mai putem sa acoperim o gama foarte mare de produse. In ultimii ani, banii alocati cercetarii in domeniul armamentului au fost mai putini, iar cu aceasta gama mai restransa de produse incercam sa penetram pietele unde produsele noastre pot sa fie vandute, pentru ca nivelul de exigenta nu este foarte ridicat acolo, precum zona Africii sau a Orientului Mijlociu".
De asemenea, adauga Cazacu, Romtehnica incearca sa incheie parteneriate comerciale cu firme din tari membre NATO. Principiul pe care el il promoveaza, dupa cum marturiseste, este un fel de "da-mi ca sa-ti dau", cu care occidentalii sunt de acord. "Ei ma ajuta sa vand ce are armata mea acum intr-o zona in care aceste produse sunt cerute, iar eu cu banii pe care ii obtin astfel voi cumpara de la ei pentru a ma dota".
Acelasi sistem de parteneriat se aplica si in ceea ce priveste operatiunile compensatorii, asa-numitele operatiuni de offset, precizeaza el. "De exemplu, noi cumparam fregatele de la BAe Systems, iar compania britanica, in procesul de indeplinire a obligatiilor de offset, ne ajuta sa vindem produse romanesti pe diferite piete pe care are relatii".
Controversatul contract al fregatelor, cea mai importanta tranzactie incheiata de Romtehnica, include modernizarea de catre BAe Systems a celor doua fregate cumparate anul trecut de Romania de la Marea Britanie si care vor fi livrate pana anul viitor. Contractul a fost contestat in presa din ambele tari, avand in vedere ca prevedea ca o parte din contravaloarea vaselor sa fie achitata de partea romana prin materiale militare livrate la pret redus, in conditiile in care exista indoiala ca Romania ar dispune de suficiente echipamente militare pentru acest scop.
Deocamdata, toate activitatile Romtehnica sunt profitabile, spune Aurel Cazacu - profit care se regaseste in veniturile MApN. Societatea, cu capital integral de stat, se afla in coordonarea MApN si are ca obiect de activitate "importul produselor, echipamentelor, instalatiilor, pieselor de schimb si materialelor de tehnica militara, tehnologiilor, asistentei tehnice si serviciilor din domeniul tehnicii militare, precum si alte operatiuni de comert interior si exterior". In 2002, Romtehnica a avut o cifra de afaceri de 126,3 miliarde de lei si un profit net de 26,8 miliarde de lei.
Clubul select NATO
De circa un an si jumatate, oferta la export a companiei este una similara cu cele ale tarilor NATO, precizeaza el. "Nu mai exportam armament, ci produse destinate apararii, atat produse militare, cat si produse civile, pentru ca o armata nu are nevoie numai de armament, ci si de imbracaminte, incaltaminte, chiar si mancare, orice. De aceea, am luat diferite oferte de la producatori romani, le-am introdus in oferta noastra si exportam. Chiar daca nu vindem noi, nu facem profit prin promovarea unui produs si doar punem in contact firmele romanesti cu partenerii externi si ei lucreaza direct nu este nici o problema, consideram ca noi ca parte a Armatei ii sprijinim in felul acesta pe fabricantii romani sa produca si sa se dezvolte".
In opinia lui Aurel Cazacu, in masura sa creeze progres este doar circulatia banului, "nici politicul, nici altceva". Ii place sa numeasca NATO "un club select" in care s-a integrat si Armata romana - "o institutie in care lumea are incredere" - iar despre Romtehnica spune ca reprezinta "o parte din forta de elita comerciala a acesteia". Daca nu ai bani, accesul intr-un club select poate fi insa destul de umilitor. "Intru intr-un club select, englezul vine in smoching si papion, iar eu intr-o haina de doi lei, in plina vara cu o haina de iarna, pentru ca asta sunt, sunt sarac. Dar nu suntem cu nimic mai prejos decat ei din punctul de vedere al performantei", sustine directorul general de la Romtehnica.
Pentru Ministerul Apararii, compania deruleaza programe de sute de milioane de dolari, contracte cu marile firme din domeniu, precum BAE Systems, Northrop Grumman, Lockheed Martin, Harris, Elbit Systems, Thales Group, Oerlikon Contraves, Krauss-Maffei. "Sunt colosii acestei lumi si nu au nici o jena sa lucreze cu noi: vin la Romtehnica si negociaza de la egal la egal, uneori chiar si 2-3-5 saptamani, contracte care au sute de pagini, programe complexe care se intind pe 2-3 ani, cu transfer de tehnologie, vanzari si operatiuni combinate".
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE