La sfarsitul saptamanii trecute, moneda americana a atins pe bursa din New York un nivel de aproape 1,35 dolari/euro (1,3454), cu o depreciere de 1,2% in ultimele sapte zile. In raport cu moneda japoneza, la un nivel de 102,08 yeni, dolarul a atins un minim al ultimilor cinci ani.
Dolarul s-a depreciat in raport cu euro pentru a opta saptamana la rand, atingand un minim record, in contextul in care cresterea slaba a economiei americane a eliminat asteptarile unor majorari la dobanzi, prevazute de Banca Centrala a SUA pentru anul viitor, scrie Bloomberg.
Parerile conform carora bancile centrale ale principalelor economii din lume se vor abtine de la achizitiile de dolari in scopul domolirii propriilor monede, au alimentat deprecierea dolarului in raport cu euro, calculata la 9% pentru ultimele sase luni.
"Nu vad nici un factor care va impiedica deprecierea dolarului. Cifrele legate de piata muncii au pus gaz pe foc in aceasta chestiune", a declarat Omer Esiner, analist valutar la Ruesch International din Washington. Moneda americana va atinge probabil nivelul de 1,35 per euro, in acecasta saptamana, a adaugat Esiner.
Dolarul a scazut vineri cu 1,4% dupa ce ministerul muncii din SUA a anuntat ca in economie s-au creat doar 112.000 de noi locuri de munca, cu mult sub asteptari si la mai putin de jumatate din nivelul lunii octombrie.
Ministerul de finante american nu comenteaza public asupra evolutiei dolarului insa a anuntat recent ca un dolar puternic ramane in continuare politica SUA, dar, acest lucru nu il mai crede insa nimeni.
Evolutia sub asteptari a pietei muncii a alimentat pesimismul in legatura cu moneda americana iar deficitele bugetar si comercial au facut SUA vulnerabila la retragerea investitorilor straini.
Un volum redus al tranzactiilor pe perioada sarbatorilor de iarna poate determina mentinerea pesimismului prezent pe o perioada mai lunga, crede John Henry, principalul actionar al unei echipe americane de baseball si trader de marfuri. Henry a pariat pana acum pe scaderea dolarului. "Ultimele doua-trei luni au fost foarte bune pentrru noi. Pe perioada sarbatorilor, va fi o lichiditate mai mica si deci un risc suplimentar", a adaugat acesta.
Pe data de 14 decembrie, In SUA s-ar putea majora din nou dobanda de referinta cu un sfert de punct procentual, la 2,25%. Aceasta ar fi a cincea majorare operata de Fed anul acesta. Rata dobanzii de referinta a Bancii Centrale Europene este de 2%.
Marirea deficitului de cont curent al SUA, care a atins 166,2 miliarde de dolari (124 miliarde euro), pe cel de-al doilea trimestru al anului fiscal american, inseamna ca Statele Unite vor trebui sa atraga investitii straine in valoare de 1,8 miliarde de dolari pe zi pentru a impiedica slabirea principalei valute a lumii.
OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) estimeaza pentru 2006 un deficit de 825 de miliarded de dolari (6,4% din PIB-ul Americii).
Investitorii au inceput sa se fereasca de dolari, investitiile in active americane oferind in ultimul timp randamente inferioare celor europene sau japoneze.
O scadere a dolarului, suficient de mare pentru dimminuarea semnificativa a deficitului de cont curent i-ar putea submina insa statul de valuta sigura.
Daca dolarul scade cu inca 30%, asa cum se estimeaza, aceasta ar insemna cea mai insemnata scadere a monedei americane din istorie.
Provocarea Americii consta nu numai in reducerea deficitului de cont curent la un nivel acceptabil pentru investitorii straini dar si in a convinge creditorii externi sa isi pastreze investitiile facute in dolari, estimate la aproape 11.000 de miliarde de dolari.
Pana acum, pentru americani, un efect benefic al deprecierii dolarului a fost importuri mai putine, exporturi mai mari. Insa lucrurile nu sunt chiar asa simple.
Optimistii americani au totusi un argument valabil. In cazul in care dolarul se deprecieaza usor iar companiile si investitorii au timp sa isi ajusteze nivelul chetuielilor si portofoliile, efectul ar putea fi cresterea competitivitatii economiei americane. Daca insa moneda americana se deprecieaza rapid, puterea de cumparare va scadea pe masura.
Daca dolarul isi pierde statutul de valuta principala pentru rezerve, creditorii Americii vor incepe sa isi ceara banii inapoi, iar aceste sume nu vor fi deloc mici. In urma acestui proces dolarul ar continua sa scada, ratele la dobanzi sa creasca, lucruri care vor cauza o recesiune adanca.
Pe termen scurt insa, importurile devin mai scumpe pentru americani, iar exporturile dinspre SUA devin mai ieftine pentru strtaini. Acest fapt ar putea reprezenta un lucru benefic pentru turismul american.
Dolarul a reprezentat de-a lungul deceniilor principala valuta a lumii dar aceasta pozitie dominanta nu mai poate fi luata drept lege. Daca America mentine ritmul actual de cheltuieli si imprumuturi, dolarul isi va pierde probabil pozitia de lider in finantele internationale, si de principala moneda in care se alcatuiesc rezervele valutare, scrie The Economist.
Dolarul nu mai este ceea ce a fost odinioara. In ultimii trei ani a scazut cu 35% in raport cu euro si cu 24% fata de yen. Aceasta evolutie arata faptul ca sistemul financiar global este supus unei presiuni enorme, chiar de catre gardianul principalei valute din lume: ritmul alert al imprumuturilor si al consumului si un deficit de cont curent destul de mare pentru a "falimenta" oricare alta tara din lume au condamnat dolarul la o depreciere inevitabila, aceasta fiind de altfel o varianta aparent preferabila a guvernunlui american.
Sistemul financiar global a devenit o uriasa presa de bani iar lichiditatea globala inregistreaza, in termeni reali, cea mai mare crestere de pana acum. Atunci cand bancile centrale din lume (mai ales din Asia) cumpara dolari pentru a calma monedele nationale, acestea emit in acelasi timp cantitati suplimentare de bani locali. Totusi, cresterea lichiditatii globale nu a determinat majorarea inflatiei generale, insa a erupt in cresterea preturilor la actiuni si la case.
dan.zavoianu@zf.ro
