Valoarea totala a contractelor de leasing ar trebui sa ajunga anul acesta la 1,8 miliarde euro. Altfel spus, societatile de leasing de pe piata vor trebui sa faca rost de cel putin 1,8 miliarde euro pentru a putea finanta achizitiile prin acest sistem. Finantarea este in aceste conditii, spun jucatorii din piata, elementul cheie pentru dezvoltarea pe viitor a activitatii societatilor de leasing.
Societatile afiliate grupurilor bancare, companii independente, sau societati dezvoltate de importatori auto, toti jucatorii de pe piata romaneasca de leasing se lupta pentru atragerea fondurilor necesare dezvoltarii in conditii cat mai avantajoase. Costurile mai mici ale imprumutarii pentru societatile de leasing inseamna in cele din urma dobanzi si rate mai mici pentru cei care cumpara o masina sau un echipament industrial in leasing.
La o prima vedere, cele mai avantajate societati de leasing din punctul de vedere al finantarii sunt cele care au ca actionari grupuri bancare. Companii precum BRD Sogelease, Raiffeisen Leasing sau HVB Leasing au profitat din plin de pe urma faptului ca au in spate grupuri bancare internationale si si-au dezvoltat exploziv afacerile in acest an.
"Orice companie de leasing afiliata unui grup bancar beneficiaza atat de numele si notorietatea grupului respectiv cat mai ales de sustinerea actionarilor care ii confera soliditate financiara si stabilitate, riscul pe care il comporta societatile afiliate unui grup bancar fiind mult mai mic din punctul de vedere al refinantatorului. Practic, avantajele se concretizeaza in finantare din partea grupului mama in paralel cu asigurarea accesului spre alte finantari facilitat de apartenenta la grupul financiar", este de parere Mihaela Mateescu, director de vanzari la Raiffeisen Leasing.
Compania a incheiat anul trecut contracte de peste 50 de milioane de euro, iar pentru acest an oficialii estimeaza ca se vor apropia de 100 de milioane de euro.
BRD Sogelease estima la randul sau la inceputul anului dublarea valorii contractelor incheiate de la 66 de milioane de euro anul trecut la 130 de milioane de euro in acest an.
Insa cea mai agresiva prezenta in piata a avut-o HVB Leasing, care a ajuns la jumatatea anului la contracte de peste 36 de milioane de euro, estimand pentru intreg anul o valoare de 60 de milioane de euro.
In euro, mai ieftin
O varianta tot mai des folosita de companiile de pe piata romaneasca este atragerea de fonduri din strainatate.
"In general finantarea de la institutii din strainatate este mai ieftina cu 2%-4% decat cea obtinuta din Romania. Sigur, cheltuielile administrative sunt mai ridicate in acest caz, dar pe ansamblu aplearea la finantare din strainatate este mai ieftina" spune Stefan Coroianu, director general al companiei Motoractive, cea mai mare companie independenta de pe piata romaneasca din punctul de vedere al valorii contractelor incheiate. Compania a ajuns dupa prima jumatate a anului la contracte de 27 de milioane de euro, oficialii mizand pe contracte de peste 50 de milioane euro pe ansamblul anului.
"Problema pe piata romaneasca este reprezentata de accesul la finantare pe termen lung". Printre actionarii Motoractive se afla, de anul trecut si Banca Germana pentru Investitii si Dezvoltare (Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft - DEG), care detine in prezent o cota de 20%.
"Pe langa liniile de finantare pe care le-am avut de la DEG am primit linii de finantare si de la omologul olandez al DEG, FMO. Experienta pe care am avut-o cu aceste institutii financiare internationale ne permite un acces mai facil la conditii de finantare. Practic usile se deschid mai usor acum", explica Coroianu.
Reprezentantii companiilor de leasing afiliate unor banci prefera la randul lor finantarea "straina". "In Romania, la momentul de fata finantarea este mai scumpa decat la nivel occidental. Se fac insa simtite efectele procesului de maturizare a economiei romanesti, astfel incat ne asteptam ca dobanzile sa continue sa scada pentru a se apropia pe termen lung de cele occidentale", adauga Mateescu.
Obligatiunile, ultima moda
Varianta emiterii de obligatiuni pentru a atrage finantare este la randul ei o alternativa ce incepe sa atraga atentia societatilor de leasing.
Chiar daca valorile nu au fost foarte mari, International Leasing (15 miliarde lei in martie 2002), TBI Leasing (24,5 miliarde lei in august-septembrie 2003) si BCR Leasing (75 de miliarde lei in martie 2004) au realizat primele emisiuni de obligatiuni ale unor societati de profil de pe piata romaneasca.
"Avem in plan si noi lansarea unei emisiuni de obligatiuni de 2 milioane euro. Valoarea nu este mare, noi avand in general o medie lunara a contractelor finantate de 5 milioane euro, insa reprezinta un inceput. Practic, facem acum primii pasi pentru ca peste cativa ani sa putem sa realizam o emisiuni cu o valoare de 50 de milioane euro, poate", adauga Coroianu.
Cine pe cine mai cumpara
O alta miscare de asteptat in urmatoarea perioada este fuziunea sau achizitionarea unor societati de leasing de catre grupuri bancare. Un exemplu in acest sens este miscarea de la srsitul anului trecut prin care Grupul Veneto Banca, ce detine pe piata romaneasca Banca Italo-Romena. Veneto Banca a achizitionat atunci 10% din actiunile unei societai de leasing locale, DRT Group, anuntand totodata ca intentioneaza sa isi creasca ulterior participatia la 80%.
"Daca anul trecut am incheiat contracte de 3,5 milioane euro, in lunile ce au trecut de la inceputul acestui an am ajuns la contracte de 7,8 milioane euro", spune Dan E. Stoica, directorul general al DRT Group si principalul actionar al companiei.
El spune ca intrarea ca actionar a Venet Banca a permis companiei de leasing romanesti accesul la conditii de finantare mai bune.
"Nu sunt decat foarte putine companii de leasing romanesti care ar putea sa atraga atentia grupurilor bancare pentru o eventuala preluare. In cazul nostru, Veneto Banca nu era prezenta cu activitati de leasing, iar intrarea ca actionar la DRT Group este similara unui start-up", adauga Stoica.
Printre cele mai mari companii de leasing independente si care ar putea face obiectul unor eventuale achizitii se afla Motoractive, Romstal Leasing sau International Leasing.
"Cred ca o eventuala achizitie din partea unui grup bancar va avea loc doar in cazul unei societati cu valori totale ale activelor de cel putin 30 milioane euro. Motivatiile unei astfel de achizitii sunt cresterea cotei de piata sau, in cazul in care este vorba de o companie de leasing mai mica, investitia intr-un portofoliu de clienti si o echipa manageriala cu rezultate notabile. Oricum, nu cred ca se vor petrece mari achiztii la nivelul acestui an sau chiar a anului viitor", adauga reprezentantul Motoractive.
Parerea este sustinuta si de reprezentantii societatilor de leasing afiliate unor grupuri bancare.
"Pe piata au patruns noi grupuri bancare care nu detin societati de leasing si care, avand in vedere potentialul acestei piete, pot fi interesate sa isi infiinteze propriile companii de leasing sau, ca alternativa, sa achizitioneze societati deja existente. Fuziuni ar putea fi posibile la nivelul companiilor de leasing mici si independente, deoarece se remarca o influenta din ce in ce mai mica a acestora, ele neavand suficient suport financiar, in timp ce cea mai mare cota de piata este detinuta de companiile bancare si de societatile de leasing ", apreciaza Mihaela Mateescu, director de vanzari la Raiffeisen Leasing.
Pe site-ul Ministerului Finantelor, pe lista companiilor cu obligatii restante la bugetul de stat figureaza 71 de societati de leasing.
Piata de leasing din Romania este formata in prezent din cateva mii de agenti economici care indeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori pe aceasta piata: includerea "activitatii de leasing" in obiectul de activitate si un capital social de 500 de milioane de lei. Dintre acestea, aproximativ 200 de societati sunt active, iar din acestea 33 sunt membre ASLR.
Cum a ajuns leasingul mai tare decat creditarea
In urma cu cinci ani, leasingul parea pentru multi romani un cuvant a carei pronuntie aducea aminte de limba chineza. In 2004, valoarea totala a contractelor de leasing va depasi 1,8 miliarde de euro. Cum a fost posibil acest lucru?
"In primul rand au scazut dobanzile" spune Florentina Mircea, director general al companiei TBI Leasing. Daca acum trei-patru ani un contract de leasing purta o dobanda anuala ce putea ajunge la 40%, in prezent companiile de pe piata spun ca dobanzile sunt situate in general intre 10,5 si 12%.
Valoarea este mai scazuta decat anul trecut cand dobanzile care se vehiculau pe piata erau intre 12% si 14%. Taxa de management s-a redus si ea de la 2%-5% la 1%-2%, ca urmare a intensificarii competitiei.
La dobanda se mai adauga si diverse taxe si comisioane care cresc "costul" finantarii cu cateva procente. "Acum cativa ani diferentele dintre dobanzile la creditele bancare si contractele de leasing era destul de mare, dar in prezent aceasta s-a micsorat", adauga Mircea.
Ea spune ca desi creditul bancar este mai ieftin, multi romani prefera sa cumpere un produs in leasing pentru a putea interactiona cu cei care ii ofera finantare.
"De multe ori bancile nu isi vad clientul. Se aplica un sablon in urma caruia raspunsul este afirmativ sau negativ. Societatile de leasing isi cunosc fiecare client in parte, cu care se intalnesc, vorbesc si se creeaza o anumita relatie. Clientilor romani le placa sa li se vorbeasca sa li se explice anumite lucruri", adauga Mircea.
Alternativa leasing
La inceputurile sale pe piata romaneasca leasingul era perceput ca o modalitate de a accede la finantari pentru companiile care nu aveau posibilitatea de a face un credit.
"Accesul la un credit bancar era aproape imposibil, iar leasingul facea posibila obtinerea finantarii. In aceste conditii nu mai conta dobanda", spune Dan Stoica, director general al comaniei DRT Group si vicepresedinte al Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR).
Era normal ca la momentul respectiv sa existe destule companii, denumite "haiduci", care ofereau niste dobanzi uriase, mascate de tot felul de elemente de cost mai putin evidente la o prima vedere.
O buna perioada de timp, leasingul a reprezentat si o modalitate de a "ocoli" intr-o oarecare masura plata taxelor vamale.
Spre exemplu, plata unei taxe vamale de 30% (cat este in prezent pentru automobilele produse in afara Uniunii Europene) la valoarea reziduala a contractului de leasing (in general 20%) si nu la intreaga suma, inseamna de fapt o reducere a pretului de achizitie a masinii cu peste 18%.
In prezent taxele vamale pentru automobilele produse in Uniunea Europeana sau in tarile din fostul spatiu CEFTA sun 0%, insa cele pentru automobilele produse in afara acestor zone, Asia sau Statele Unite spre exemplu, poarta taxe vamale de 30%.
Nu surprinde astfel pe nimeni faptul ca pentru marci auto precum Chevrolet (produse in Coreea de Sud), Subaru (Japonia), Hummer (SUA), Cadillac (SUA) ponderea automobilelor achizitionate in leasing se apropie de 100%.
Aceeasi este si situatia cu masinile scumpe importate pe piata romaneasca. Maybach-ul lui Viorel Catarama, cele 6 Maserati sau cele 24 de Lexus vandute in prima jumatate acestui an au fost toate achzitionate "pe firma", in sistem leasing.
De altfel, segmentul auto a fost in ultimii ani cel mai prolific segment al pietei de leasing din Romania.
La nivelul anului trecut statisticile Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR) indicau contracte totale de aproape 1,4 miliarde euro, din care segmentul auto detinea o proportie covarsitoare.
"Leasingul auto a ajuns la un prag maxim, cel putin in ceea ce priveste ponderea sa in piata auto totala", explica presedintele ASLR, Cornel Coca Constantinescu, situatia atipica de pe piata romaneasca, unde 60% din masinile de import sunt vandute prin sistem leasing.
De altfel, cele mai mari doua companii din cadrul Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania din punctul de vedere al valorii contractelor, Porsche Leasing Romania si Afin Romania sunt societati captive (adica afiliate unor importatori auto, care vand practic masinile importatorilor respectivi).
Insa intre timp, in paralel cu ASLR s-a mai format o asociatie a societatilor de leasing. La baza constiturii Asociatiei Leasingului Bancar (ALB) a stat iesirea anul trecut din ASLR a unora dintre jucatorii importanti de pe piata - BRD Sogelease, Alpha Leasing, Volksbank Leasing si Demir Romlease. Potrivit datelor din piata pana la sfarsitul acestui an asociatia de leasing bancar va include o buna parte a societatilor de leasing afiliate unor grupuri bancare, printre care Raiffeisen Leasing sau HVB Leasing. In prezent, aproape orice grup bancar de pe piata romaneasca are si cate o societate de leasing. ionut.bonoiu@zf.ro
