Geografia investitiilor straine directe in Europa Centrala si de Est a inceput sa se schimbe in ultimii ani, iar analistii apreciaza ca aceasta tendinta va continua sa se manifeste si in viitor, o data cu largirea Uniunii Europene.
Incepand din 2002, vedetele atragerii de investitori straini - Ungaria, Polonia, Croatia sau Ucraina - au inceput sa piarda din "pretendenti".
De exemplu, Ungaria, considerata a fi unul dintre cei mai importanti receptori din zona, nu a mai reusit in 2002 performanta inregistrata cu un an inainte - cand a atras investitii de 2,4 miliarde de dolari - si a ramas la un nivel de 0,9 miliarde de dolari. Din cauza unor majorari ale salariilor si a aprecierii forintului, costurile fortei de munca au urcat in 2001- 2002 si o parte din activitatea de productie din Ungaria a fost transferata in Romania, Ucraina sau China.
Declinul a continuat si anul trecut, fiind afectate toate statele programate sa adere la UE in primavara acestui an: Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia au atras 8,2 miliarde de euro in 2003, mai putin chiar decat investitiile straine directe obtinute doar de Cehia in anul anterior.
Aceasta evolutie a determinat reorientarea investitorilor straini catre celelalte tari din zona astfel ca Bulgaria, Croatia, Romania si Serbia-Muntenegru au primit anul trecut un flux record de investitii.
Gustul investitorilor straini s-a schimbat si in ceea ce priveste domeniile. Astfel, in 2002, vedeta a fost industria de automobile, aceasta fiind principala receptoare de investitii din zona. Raportul mondial al investitiilor 2003 realizat de UNCTAD, arata ca industria auto se afla inca pe o curba ascendenta si va continua sa atraga din ce in ce mai multe investitii straine.
De asemenea, Bulgaria si Romania au atras investitii de tip "greenfield", indeosebi in industria usoara, sectorul imobiliar si retail. In plus, data fiind redresarea cererii de consum in aceste tari, constructia de centre comerciale a luat avant, asa cum s-a intamplat in Europa Centrala la finalul anilor '90.
Pe de alta parte insa, industria electronica din zona se confrunta cu o criza ce este rezultatul unei supracapacitati globale, unei cereri constante si a unie concurente in domeniul preturilor din partea tarilor asiatice (in special China).
Analistii apreciaza ca avantajul fortei de munca ieftine, comparativ cu Europa Occidentala, va ramane semnificativ inca o perioada, firmele europene putandu-si asigura competitivitatea globala prin relocarea unei parti din procesul de productie in aceasta zona a Europei. In acelasi timp este de asteptat ca noile state membre ale Uniunii Europene sa transfere activitati care implica tehnologizare redusa si utilizarea intensiva a fortei de munca tot mai spre Est, iar companiile acestor state vor folosi ocazia de a-si externaliza operatiunile in Europa de Sud-Est.
miruna.lebedencu@zf.ro
