Analiză

Noua goană după aur: chinezii, arabii şi japonezii cumpără terenuri în toată lumea pentru că se tem de o criză alimentară

Noua goană după aur: chinezii, arabii şi japonezii cumpără terenuri în toată lumea pentru că se tem de o criză alimentară

Autor: Gabriel Razi

14.02.2011, 23:58 959

Achiziţia de teren arabil în ţări sărace nu este un fenomen nou,însă această practică este adusă în lumină de creştereasemnificativă a numărului de tranzacţii din ultimii ani.

Institutul pentru Cercetarea Politicilor Alimentare (IFPRI)estimează că în ultimii cinci ani ţările sărace au vândut între 15şi 20 de milioane de hectare de teren arabil, o suprafaţă egală cucea pe care Franţa o dedică agriculturii, cu o cincime din terenulagricol al Uniunii Europene sau cu întreaga suprafaţă a statuluiUruguay, scrie The Guardian.

În ultimii trei ani, au avut loc 180 de astfel de tranzacţii,organizaţia non-guvernamentală Oxfam raportând că cel puţin 120 defonduri de investiţii sau de pensii, corporaţii multinaţionale dinsectorul agricol şi chiar bănci de investiţii de pe Wall Streetsunt interesate de plasamentele în teren agricol înstrăinătate.

"Ar putea fi o situaţie win-win sau ar putea fi o nouă formă deneo-colonialism ce poate duce la consecinţe grave. Nu ştiu dacăpractica poate fi pozitivă sau nu", spune David Hallam, directoradjunct la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrulONU (FOA) într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

Cele mai active sunt economiile emergente

Economiile emergente par tot mai interesate de terenul agricol,dat fiind faptul că preţurile pentru produsele agricole de bază auatins cote de maxim istoric, punând în pericol securitateaalimentară a multor economii suprapopulate.

Marile corporaţii multinaţionale din agricultură,comercianţii-gigant de produse agricole sau băncile, fondurile deinvestiţii şi de pensii văd plasamentele pe termen lung în terenuriagricole în străinătate ca o alternativă viabilă la investiţiile îninstrumente financiare convenţionale.

Banca Mondială (BM) a susţinut până acum arendarea terenuriloragricole către investitori, însă recent a încurajat ţările-gazdă săimpună reglementări mai stricte pentru a nu îşi pune în pericolproducţia agricolă şi securitatea alimentară.

Banca Mondială, organizaţie care se dedică în mod tradiţionalasistenţei financiare pentru statele sărace, spune că întreinvestiţiile în agricultură care pot susţine economiile sărace şicele speculative există o linie de demarcaţie vagă.

"Atunci când se fac corect, investiţiile de mari dimensiuni înagricultură pot genera oportunităţi pentru economiile sărace ce aumult teren şi sectoare agricole importante. Totuşi, magnitudinea şinatura speculativă a unora dintre aceste tranzacţii i-a luat prinsurprindere pe unii dintre actorii de pe scena internaţională", searată într-un raport al BM.

Juergen Voegele, director pentru agricultură al BM, spune căinteresul marilor corporaţii multinaţionale pentru terenul agricoleste în creştere în condiţiile avansului preţurilor pentruprodusele agricole, al evoluţiilor recente privind încălzireaglobală şi al temerilor referitoare la securitatea alimentară.

"Acum doi ani erau anunţate tranzacţii internaţionale pentru 45de milioane de hectare de teren agricol, în condiţiile în careînainte de 2008 aveau loc tranzacţii pentru 4 milioane de hectareîn fiecare an", spune Voegele, citat de cotidianul britanicFinancial Times.

Achiziţiile în străinătate: soluţie pentru economiile cu terenarid

Externalizarea sectorului agricol este văzută ca o soluţiepentru asigurarea securităţii alimentare pentru multe dintreeconomiile dependente de importurile de produse alimentare, cum arfi unele dintre ţările din Orientul Mijlociu, China sau Coreea deSud.

În prezent, cele mai active economii din punctul de vedere alinvestiţiilor în străinătate în agricultură sunt cele din emisferasudică. Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare(UNCTAD) estimează că 40% din investiţiile străine de acest tip dinultimii trei ani au avut loc între economii emergente. De asemenea,organizaţia internaţională notează că circa 50 de ţări sunt ţintainvestiţională pentru mai mult de 1.000 de corporaţiimultinaţionale.

În general, companiile multinaţionale şi fondurile de investiţiise orientează către ţările care dispun de teren agricol decalitate, dar care nu au puterea financiară să cultive performantaceste terenuri.

Astfel, în Africa investitorii s-au orientat cu precădere cătreregiunea sub-sahariană, puternic afectată în ultimele decenii deceea ce analiştii au numit "criza statelor eşuate". Această crizăse traduce sub forma unui val de conflicte interne şi interstatalecauzate într-o anumită măsură de colapsul economic ce genereazăfrustrări în rândul populaţiilor ca urmare a imposibilităţiisatisfacerii nevoilor de bază.

În Africa, investitorii văd oportunităţi cu precădere în aceastăregiune în ţări precum Congo, Ghana, Madagascar sau Etiopia.

În America Latină, Columbia, Paraguay şi chiar Brazilia sauArgentina se arată dispuse să renunţe la mari întinderi de terenagricol, în timp ce în Asia investitorii s-au concentrat cătreLaos, Indonezia, Filipine sau Vietnam.

În Europa, în căutarea marilor întinderi de teren agricol decalitate, investitorii s-au îndreptat către Rusia, Ucraina,Bulgaria, Lituania şi chiar România sau Moldova.

Investitorii ţintesc terenurile de calitate

Investitorii sunt interesaţi de terenurile care se află înapropierea resurselor de apă, unde climatul permite exploatarea, depoziţiile care facilitează exportul şi nu în ultimul rând deaccesul la forţă de muncă ieftină.

Emiratele Arabe Unite, economie care importă 85% din alimente,controlează aproape 400.000 de hectare de teren în Sudan şi alte900.000 de hectare în Pakistan.

China, ţară ce intenţionează să îşi mărească de cinci oriproducţia de orez în următorii cinci ani, a investit masiv înregiunea Asiei de Sud Est, ajungând acum să deţină 1,2 milioane dehectare de teren agricol în Filipine şi alte 700.000 în Laos.

Coreea de Sud a semnat contracte pentru aproape 700.000 dehectare în Sudan, controlând prin Daewoo Logistics 1,3 milioane şiîn Madagascar.

Japonia, economie care suferă din cauza lipsei terenului, aajuns să controleze în total în străinătate peste 300.000 dehectare de teren, dintre care aproximativ 200.000 în Statele Uniteşi alte 100.000 de hectare în Brazilia.

Nu numai terenurile agricole folosite pentru creştereaproduselor agricole de bază sunt vizate de investitori. ÎnFilipine, autorităţile au facilitat accesul companiei japonezePacific Bio-Fields Corporation pentru a folosi 60.000 de hectare deteren pentru a dezvolta o exploataţie de ulei de palmier, materieprimă folosită la producerea de biocombustibili.

Olivier de Schutter, raportorul special pentru dreptul la hranăal ONU, spune că achiziţiile pot fi explicate de interesul pentruproducerea de biocombustibili în contextul subvenţiilor importantepe care le oferă economiile dezvoltate datorită creşteriipopulaţiei şi epuizării resurselor naturale, a temerilor privindaccesul în viitor la resursele de apă sau ca urmare a speculaţiilorreferitoare la creşterea preţului pentru terenul agricol.

Doi dintre primii zece proprietari de teren agricol dinRomânia sunt străini

Cei mai mari proprietari de teren agricol din ţara noastră suntcompanii cu capital românesc, însă în topul primilor zeceproprietari se clasează două companii controlate de străini sauprin companii offshore.

Astfel compania TCE 3 Brazi, controlată de omul de afaceriCuliţă Tărâţă, cu afaceri de 80 de milioane de euro din agriculturăanul trecut, deţine peste 56.000 de hectare de teren agricol,conform Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.Următorii doi mari proprietari de teren sunt Comcereal şiInteragro.

Comcereal, grup controlat de omul de afaceri Adrian Porumboiu,cu afaceri de peste 30 de milioane de euro în 2009, deţine 36.000de hectare de teren.

Grupul Interagro, controlat de omul afaceri Ioan Niculae, carederulează pe lângă agricultură şi afaceri în energie şi industriachimică generând o cifră de afaceri totală de circa 700 de milioanede euro anul trecut, deţine 28.000 de hectare de teren agricol.

Între primii zece proprietari de terenuri agricole din Româniacompania Maria Trading, care operează cel mai mare abator din ţaranoastră şi Delta-Rom Agriculture sunt controlate de străini.

Maria Trading, care deţine 12.000 de hectare de teren agricol,se află în proprietatea unui om de afaceri libanez, în timp ceDelta-Rom Agriculture, care este proprietară peste 10.000 dehectare de teren, este controlată printr-un offshore dinLuxemburg.

Suprafaţa agricolă a României este de 14,7 milioane de hectare,dintre care 9,4 mil ha teren arabil, 3,3 milioane hectare păşuni,1,5 milioane hectare fâneţe, 218.000 hectare vii şi 206.000 hectarelivezi.

În România, 884 de persoane fizice sau juridice deţin peste1.000 de hectare de teren, controlând în total 1,7 milioane dehectare. Astfel, cei mai mari proprietari de teren agricol dinRomânia deţin 11% din suprafaţa totală a terenului destinatagriculturii.

Investiţiile la scară largă duc la degradareaterenurilor agricole

Cu toate că unele voci susţin că investiţiile străine în terenagricol facilitează un anumit flux de fonduri către economiilesărace, în urma acestor acorduri singurii beneficiari par a ficorporaţiile transnaţionale şi fondurile de investiţii.

De cealaltă parte a baricadei, fermierii argumentează că îşipierd terenurile, acestea fiind transformate în plantaţiiindustriale care produc exclusiv pentru export.

Fermierii argumentează că implicaţiile acestui proces suntadânci, putând varia de la pierderea accesului la resursele de apăpână la schimbarea modului de viaţă al localnicilor.

Impactul ecologic al acestor investiţii este de asemeneasemnificativ datorită faptului că investitorii cer productivităţisporite, acestea putând fi obţinute doar prin tranziţia cătreagro-producţia la scară industrială, ce necesită monoculturi,suprautilizarea de pesticide, fertilizatori, irigaţii intense,proces care duce în final la degradarea calităţiiterenurilor.
gabriel.razi@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO