Romania a devenit in acest an un stat mai competitiv, afirma autorii Raportului Global al Competitivitatii pe 2004-2005, realizat de Forumul Economic Mondial, la numai cateva zile dupa ce Comisia Europeana a acordat tarii noastre statutul de "economie de piata functionala".
Pe plan macroeconomic, suntem pe locul 63 din 104 de tari luate in calcul, iar pe plan microeconomic am inregistrat intr-un an un salt considerabil, de 20 de locuri, pana pe pozitia 56 in top. In ceea ce priveste indicele competitivitatii globale, calculat pentru prima oara in acest an, suntem pe locul 57, inaintea Bulgariei, care s-a clasat pe 70. Astfel, Romania ocupa locul 57 din 104 dupa indicele competitivitatii globale, calculat pentru prima data in acest an, depasind Botswana sau Algeria, dar nu si El Salvador, Brazilia sau Chile.
La prima vedere, pare un an bun pentru Romania. Este intr-adevar asa? Si, in definitiv, ce importanta are pentru Romania pozitia in clasamentul realizat de Forumul Economic Mondial?
Raportul Global al Competitivitatii, aflat la a 25-a publicare (Romania este inclusa de patru ani), a devenit, potrivit lui Klaus Schwab, directorul executiv al Forumul Economic Mondial, "un ghid de referinta pentru oamenii de afaceri si decidentii de politica", "o sursa primara de informare cu privire la punctele forte si cele slabe a peste 100 de tari, incluse in PNB global".
Ca urmare, intr-un raport urmarit de atatia ochi, performanta unei tari candidate la statutul de membru al Uniunii Europene conteaza.
Raportul Global al Competitivitatii a fost intocmit prin prelucrarea datelor statistice de nivel macroeconomic, furnizate de organismele internationale, si prin chestionarea a 8700 de manageri de companii din 104 de tari din toata lumea.
Raportul s-a concentrat pe elaborarea a trei indici semnificativi pentru evaluarea performantelor de ordin economic ale unei tari: un indice de competitivitate macroeconomica (Growth Competitiveness Index), un indice al competitivitatii microeconomice (Business Competitiveness Index), care masoara de fapt competitivitatea mediului de afaceri si, din acest an, un indice al competitivitatii globale (Global Competitiveness Index), cu rolul de a prezenta agregat ambele aspecte.
In ciuda progresului facut de Romania in clasament, nu toate datele prezentate in raport sunt spre lauda noastra.
Este bine, de exemplu, ca sistemul bancar este mai solid chiar decat al unor tari admise recent in Uniunea Europeana, ca in ceea ce priveste deficitul bugetar restrans am depasit majoritatea noilor membre UE, ca s-a dezvoltat industria de IT si telecomunicatii si ca inflatia si accesul la finantare au fost mai putin mentionate de oamenii de afaceri printre obstacolele in calea dezvoltarii firmelor lor.
La investitiile straine, care reprezinta o importanta sursa de transfer tehnologic, am urcat 10 pozitii pana pe locul 30, inaintea Poloniei, Bulgariei si Letoniei. Dupa criteriul capacitatii de inovare, suntem pe locul 45 (fata de 57 in 2003), ceea ce ne plaseaza inaintea Bulgariei si Letoniei. Romania a mai depasit Bulgaria, ca si Slovacia, de altfel, si la natura avantajului competitiv (60), ale carui surse au inceput sa se diversifice si sa nu mai fie exclusiv bazate pe forta de munca ieftina.
Este rau in schimb, dupa cum se arata in publicatia Forumului Economic Mondial, ca aspecte majore limiteaza cresterea competitivitatii in Romania: costul creditului (marit de diferenta ridicata intre dobanda activa si cea pasiva), fiscalitatea excesiva (capitol la care doar Zambia si Georgia stau mai prost decat Romania) si, mai ales, coruptia.
In ceea ce priveste economia informala, de exemplu, Romania a castigat, ce e drept, 15 locuri, clasandu-se pe 69 in 2004, dar nu a reusit sa depaseasca nici una din tarile nou membre sau candidate UE. Tot in urma acestui pluton ne situam si la capitolul plati informale pentru factori publici de decizie si in justitie (Romania nu a avansat aici decat cate doua locuri in acest an, pana pe 94 si respectiv 85 din 104 de tari). In ceea ce priveste spalarea de bani in afara sistemului bancar, suntem pe locul 90, in crestere cu sase locuri fata de anul trecut.
"Traim intr-o economie dubla, suntem obisnuiti cu contrastele", a explicat Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata, partener pentru Romania al Forumului Economic Mondial, performantele Romaniei din ultimul an.
Potrivit directorului executiv al GEA, Dragos Paslaru, importanta este tendinta de evolutie, si nu pozitia pe lista. "Nu trebuie sa ne imbatam cu apa rece, cu faptul ca am crescut 20 de locuri intr-un clasament. Raportul Global al Competitivitatii ne arata unde mai avem de crescut in materie de competitivitate si ce lucruri mai avem de facut pentru a ajunge macar din urma tarile nou-aderate si pe cele candidate la UE. Paslaru a mai precizat ca raportul Forumului Economic Mondial este in deplina concordanta cu raportul UE", care sustine ca Romania nu poate inca rezista presiunilor concurentiale din cadrul pietei europene.
Si Paul Nuber, directorul general al producatorului din industria alimentara Nestle Romania, spune ca directia este buna, dar ca viteza este prea redusa. "Romania beneficiaza de o incredere tot mai mare, ceea ce arata ca economia merge in directia cea buna, insa schimbarile ar trebui facute mai rapid, cu mai multa sustinere", a spus Nuber.
Sarile nordice, starurile competitivitatii
Tarile nordice au fost starurile Raportului Competitivitatii Globale din acest an. In topul competitivitatii macroeconomice, Finlanda (lider de clasament pentru a treia oara in ultimii patru ani), Suedia, Danemarca, Norvegia si Islanda s-au clasat toate in topul primelor zece, cea mai semnificativa imbunatatire fiind inregistrata de Norvegia, care a ajuns de pe 9 pe 6 in acest an. Potrivit lui Dragos Paslaru, directorul executiv al GEA, tarile nordice au fost sustinute in mare masura de industria telecomunicatiilor (Nokia este companie finlandeza, iar Ericcson suedeza).
SUA este in schimb liderul la capitolul competitivitate microeconomica si globala. In cazul Statelor Unite, performanta tehnologica nu a compensat rezultatele mai slabe in domeniile care implica institutiile publice si stabilitatea mediului macroeconomic.
Dintre cele zece state care au aderat la Uniunea Europeana in mai anul acesta, Estonia sta cel mai bine din punct de vedere al competitivitatii la nivel macroeconomic. In 2004 s-a clasat pe pozitia a 20-a, in crestere cu doua locuri fata de anul precedent. Estonia a surclasat chiar state din "vechea Uniune", cum ar fi Spania, Portugalia, Belgia sau Franta.
Slovenia a ocupat locul 33 in clasamentul Forumului Economic Mondial, in cadere cu doua locuri din 2003. Ungaria a alunecat sase locuri in topul competitivitatii macroeconomice, pana pe 39, Cehia a ajuns si ea de pe 39 pe 40, iar Slovacia a ramas pe pozitia 43.
Polonia a inregistrat o cadere de 15 locuri in clasament, de pe 45 in 2003 pe 60 in 2004, pe fondul "dezamagirii resimtite de oamenii de afaceri polonezi dupa integrarea in Uniunea Europeana", mai ales in materie de costuri, a apreciat Dragos Paslaru
Dintre vechile membre ale UE, Italia se afla in declin continuu, ajungand in 2004 pe locul 47, fata de 26 in 2001. Tendinta de scadere se datoreaza, potrivit directorului executiv al GEA, faptului ca "investitorii italieni au o perceptie din ce in ce mai proasta asupra avantajului competitiv pe care il detin pe piata europeana".
La celalalt capat al globului, "Japonia si-a revenit din recesiune", a declarat Paslaru, comentand ascensiunea statului insular de pe pozitia 21 in 2001 pe locul 9 in prezent. Printre factorii stimulenti se numara cresterea increderii in mediul de afaceri si imbunatatirea transparentei in sectorul institutiilor publice. China (46) are un mediu economic stabil, in schimb cadrul institutional e slab in ceea ce priveste sectorul financiar, extinderea controlului administrativ si birocratia, iar standardele contabile si de audit nu sunt suficiente.
ioana.leaua@zf.ro
