Legea privind „darea în plată“ a imobilelor, care a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, a fost criticată şi de Comisia Europeană după ce anul trecut a atras şi o serie de critici din partea Băncii Centrale Europene (BCE).
Implementarea legii dării în plată în forma aprobată iniţial de Parlament reprezintă un risc major pentru perspectiva macroeconomică, iar aplicarea retroactivă la împrumuturile aflate în derulare poate afecta încrederea investitorilor şi creditarea, a avertizat ieri Comisia Europeană (CE).
„Un risc major pentru perspectiva macroeconomică este potenţiala implementare a legii dării în plată în forma aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii la creditele aflate în prezent în derulare ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditării, încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi asupra cererii interne“, notează Comisia Europeană într-un raport privind perspectivele economice.
Banca Centrală Europeană a avertizat la finele anului trecut că legea dării în plată ar putea avea implicaţii negative asupra sistemului bancar din România cu un posibil impact asupra profitabilităţii, capitalizării, precum şi asupra costurilor totale, condiţiilor de creditare şi a capacităţii de creditare viitoare. În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicaţii ar putea duce la deficit de capital, cu potenţial care ar necesita măsuri prudenţiale, a atras atenţia BCE. BCE a subliniat importanţa unei analize de impact aprofundate cu privire la implicaţiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea instituţiilor de credit de pe piaţa internă şi, mai larg, pentru piaţa imobiliară din România.
Raiffeisen, bancă plasată în top cinci după active, a decis să majoreze avansul cerut clienţilor la creditele imobiliare chiar înainte de reluarea discuţiilor în Parlament privind legea dării în plată. Banca a decis să urce avansul pentru creditele imobiliare standard în lei la 35%, iar pentru finanţările în euro la 40%. Conform reglementărilor BNR, avansul minim pentru creditele imobiliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.
Legea nu clarifică acum care este situaţia creditelor „Prima casă“. Ministerul Finanţelor a anunţat că nicio bancă înscrisă în programul „Prima casă“ nu a anunţat că ar intenţiona să renunţe la proiect, iar statul a emis garanţii pentru astfel de achiziţii şi în luna ianuarie, potrivit ministerului. Plafonul pentru acest program, pentru anul 2016, este de 1,7 mld. lei. De la începutul anului şi până în prezent au fost acordate 1.482 de garanţii prin intermediul programului guvernamental „Prima casă“ cu o valoare de 132,8 mil. lei, potrivit datelor Fondului de Garantare a creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat prin programul guvernamental.
Legea dării în plată, iniţiată de deputatul PNL Daniel Zamfir, cu ajutorul avocatului Gheorghe Piperea, a revenit în Parlament. În decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis Legislativului cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor, invocând faptul că acest proiect este bine-venit, însă forma adoptată de Legislativ, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze „dificultăţi“.
Proiectul de lege ar fi trebuit să fie dezbătut marţi în Comisia juridică şi Comisia de buget a Senatului, însă discuţiile au fost amânate, deputatul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului, motivând că decizia de amânare a fost luată din cauza unor tergiversări pe care le-ar încerca băncile. Reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare din România au susţinut însă că băncile nu au solicitat nicio amânare, având în vedere că nu au fost invitate la discuţii, iar amendamentele nu le-au fost transmise.
Potrivit legii, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Modificările au fost intens criticate de către reprezentanţii băncilor.
