Măsurile adoptate recent în noul Cod Fiscal erau necesare pentru consolidarea cât mai rapidă a creşterii economice, iar temerile legate de impactul scăderii TVA la 19% asupra sustenabilităţii bugetului sunt “exagerate”, consideră Laurian Lungu, analist economic.
“Două aspecte ar trebui considerate: oportunitatea introducerii lor şi efectele pe care acestea le induc în economie. Situaţia macroeconomică ne arată că în acest moment consumul intern este principalul motor al creşterii economice. Atâta timp cât avansul consumului se face în absenţa creditării (creşterea reală annuală a creditului intern a fost de -3% la sfârşitul lunii mai şi este în teritoriu negativ din septembrie 2012) această tendinţă trebuie în mod necesar exploatată. Cu atât mai mult cu cât fluxurile externe de finanţare a economiei sunt încă extrem de firave”, a declarat Lungu.
În piaţă există anumite temeri mai cu seama vis-a-vis de impactul scăderii TVA la 19% asupra sustenabilităţii bugetului. Laurian Lungu apreciază că acestea sunt "exaggerate", argumentele contabile având puţină forţă în acest caz datorită conjuncturii economice.
“De când a fost introdusă cota TVA de 24% veniturile la buget din TVA, ca procent în PIB, au fost în continuă scădere. În 2014 aceste venituri au fost în echivalentul a 7,8% din PIB, mai puţin decât s-a colectat în fiecare din ultimii trei ani înainte de criză, când TVA-ul a fost de 19%! Mai mult, în 2014 taxa implicită pe valoarea adăugată a scăzut la 12%, i.e. dacă autorităţile ar reduce TVA la 12% şi ar reuşi să colecteze 100% ar aduna la buget aceleaşi venituri din TVA ca şi în prezent. Implicit, economia acuză din plin fiscalitatea ridicată. Din aceste considerente există premise serioase ca un TVA standard de 19% să ducă în fapt la creşterea reală a veniturilor din TVA la buget în 2-3 ani”.
În ceea ce priveşte taxa pe stâlp, Lungu afirmă că a fost o măsură “aberantă” cu un raport cost/beneficiu pentru investiţii în economie substanţial de mare, după cum se observă şi din evoluţia datelor formării de capital din ultimii ani. Iar eliminarea ei va avea un efect de feedback pozitiv atât asupra economiei, cât şi a bugetului.
O cotă unică de 16% este potrivită pentru România în contextul economic şi regional actual şi este importantă menţinerea ei. Ar fi fost oportună eliminarea impozitului pe dividende, deoarece ar fi avut un impact mai mare asupra mediului de afaceri pentru că oricum impactul bugetar este minor, mai spune Lungu.
În ceea ce priveşte impactul relaxării fiscalităţii asupra politicii monetare, Lungu a explicat că, aparent, reducerea TVA ar putea creea probleme suplimentare pentru politica monetară. Aceasta reprezintă însă numai un aspect legat de timing. Efectul net asupra inflaţiei va fi ''one-off'' şi marginal pozitiv pe termen mediu. Însă, diferenţialul de inflaţie între România şi zona euro va exista implicit oricum datorită ratelor de creştere diferite. Iar PIB-ul potenţial poate creşte faţă de estimările curente ca urmare a schimbării structurii economiei astfel încât există premisele pentru o reacţie a politicii monetare care să nu fie excesivă, apreciază Laurian Lungu.
