Piraeus Bank mizeaza anul acesta pe un profit mai maredecat cel de 17 milioane de euro obtinut in 2009, insa crestereaveniturilor se poate realiza in special in zona comisioanelor, inconditiile in care cererea de credite ramane foarte slaba, spuneCatalin Parvu, directorul general executiv al bancii.
"Veniturile din comisioane reprezinta o rezerva foartemare asupra careia vrem sa actionam. Comisioanele din operatiunisau orice servicii prestate clientelei reprezinta venituri fararisc si sunt cele mai natural de dezvoltat. Dar trebuie sa crestemnumarul de clienti si sa vindem cat mai multe produse si serviciicelor existenti", spune Parvu. Piraeus are in portofoliu circa300.000 de clienti, pe care ii serveste prin intermediul uneiretele de 186 de unitati. Majoritatea unitatilor sunt noi, inconditiile in care extinderea masiva a prezentei teritoriale ainceput in anii 2005-2006.
Spre exemplu, Piraeus percepe un comision lunar de un leupentru administrarea conturilor curente pentru persoane fizice,fata de 2,5 lei, in cazul BCR, cea mai mare banca locala. Grecii nucomisioneaza platile intrabancare, iar pentru platile interbancareaplica taxe cuprinse intre 5 si 20 de lei, in functie de valoare.La BCR, platile intrabancare realizate la ghiseu sunt comisioataecu 3 pana la 9 lei, iar cele interbancare cu 4 pana la 10lei.
Parvu noteaza ca in primul trimestru veniturileoperationale realizate de Piraeus au urcat cu 14% fata de perioadasimilara a anului trecut, in timp ce cheltuielile operationale aucoborat usor. Totusi, grecii nu au inchis unitati, in timp cescaderea numarului de angajati cu 60 de persoane pe parcursul lui2009, pana la 1886 de persoane, a fost determinata de plecarivoluntare. Banca a reusit sa obtina un raport cost/venituri de 38%,printre cele mai bune de pe piata. El spune ca profitul in primultrimestru a fost mult mai bun decat in 2009, iar trimestrul aldoilea arata de asemenea "bine".
Lipsa de incredere blocheazacreditarea
Perspectivele pentru reluarea creditarii in volumeconsistente sunt insa slabe, bancile ramanand foarte prudente cattimp firmele se confrunta cu probleme pe pietele de desfacere, darsi cu blocaje financiare. Piraeus avea credite in sold de 1,6miliarde de euro la sfarsitul lunii martie, in scadere cu 1% fatade martie 2009.
"Daca piata nu reactioneaza, nu ai ce sa creditezi. Noidorim sa dam credite, dar trebuie sa existe si un obiectcorespunzator", afirma Parvu. El spune ca firmele au dat semne lainceputul primaverii ca au un apetit mai mare pentru investitii,insa intre timp cererea de astfel de finantari s-a estompat. Inschimb, firmele continua sa ceara imprumuturi pe termen scurt, insaaici se lovesc de reticenta bancilor, care aplica criterii mult maidure, pentru a se proteja de riscuri in aceasta perioada marcata deincertitudini. Seful Piraeus vede revenirea economiei locale abiacand pietele externe isi vor reveni, dar deocamdata Europa este inplina criza generata de deficitele bugetare enorme acumulate dupace statele au salvat bancile si au incercat sa impulsionezeeconomiile prin stimulente dupa socul din 2008.
"Bancile se pregatesc pentru vremuri mai bune, trebuie sase intample si ceva pozitiv", crede Parvu.
Pentru moment insa Parvu spune ca principala problema estelipsa de incredere, care functioneaza in doua sensuri: consumatoriiezita sa se imprumute, dar si bancile sunt reticente in a-ifinanta, din cauza incertitudinilor care se perpetueaza ineconomie.
Seful Piraeus spune ca modificarile aduse la legeainsolventei, prin care administratorii care nu declara la timpinsolventa firmei raspund in solidar pentru recuperarea datoriilor,va genera un nou val de deschideri de proceduri deinsolventa.
"Cand vedem ca activele se muta de pe o companie pe alta,ca persoanele fizice isi muta activele si apoi dau bunul finantatinapoi bancii, cum sa mai avem incredere?", intreaba retoric Parvu.Legea permite creditorilor sa se indrepte asupra oricaror veniturisau bunuri ale celor imprumutati pentru recuperarea creantei, dacaexecutarea bunurilor aduse ca garantie nu esteindestulatoare.
Creditele acordate companiilor de talie mare pastreaza ceamai buna calitate, in timp ce la polul opus se afla finantarilepentru firmele mici si mijlocii, afirma Parvu.
Banca inregistra in martie o pondere a creditelorneperformante (cu restante mai vechi de 90 de zile) de 6,7% dintotalul portofoliului. In cazul finantarilor de retail, pondereareprezentata de creditele de consum - segment unde grecii au fostfoarte agresivi in anii trecuti- isi spune cuvantul, mai spuneParvu.
