Pietele de gaze si de energie electrica au facut anul acesta pasul decisiv catre liberalizarea integrala pana in 2007, cea mai mare parte a consumatorilor mari avand de acum acces la piata libera.
Piata de energie electrica s-a deschis de la 40% in prima parte a acestui an la 55%, iar la gaze situatia este foarte apropiata.
Gradul de libertate a unei piete exprima de fapt ponderea pe care o au consumatorii eligibili in totalul consumului intern aferent anului anterior deschiderii pietei. Altfel spus, consumatorii de pe piata libera vor cumula impreuna un consum de maxim 55% din cel aferent anului 2003.
Ce inseamna acest lucru? Ca multi dintre consumatorii industriali mari ies din portofoliul de "captivi" ai Electrica, Distrigaz Sud sau Distrigaz Nord si isi pot achizitiona energia de pe piata libera de la orice furnizor de utilitati, la un pret negociat.
Consumatorii eligibili au un astfel avantaj major fata de cei captivi in retelele de distributie, in sensul in care acestia isi pot negocia direct cu furnizorul cantitatea si pretul de achizitie. In acest context, pretul fixat pentru consumatorii captivi are valoarea unui pret maximal pentru cei de pe piata libera.
Potrivit foii de parcurs in sectorul energetic pe termen lung, piata de energie se va deschide la 80% de la 30 iunie 2006, iar din 2007 va fi de 100%.
Pe piata de gaze, pana la finele acestui an gradul de liberalizare urmeaza sa fie majorat pana la 50%, iar de la 30 iunie 2006 la 75%. De asemenea, din 2007 va fi deschisa la 100%.
Nici piata petroliera nu este departe de fenomenul liberalizarii totale, odata cu vanzarea Petrom. Astfel, in toamna acestui an, dupa semnarea contractului de achizitie a companiei petroliere de catre OMV, Petrom a reactionat pentru prima oara in istorie prompt la scumpirea titeiului pe piata internationale, majorand preturile la carburanti.
Chiar daca miscarea a starnit protestele consumatorilor, totusi ea este calificata de catre analisti ca fiind prima miscare fireasca, logica a pietei interne, care nu este deconectata de la circuitul mondial.
Ani la rand, Petrom nu a tinut seama de evolutia cotatiei internationale a barilului de titei, practicand o politica de preturi scazute, sub patronajul statului, ceea ce a facut ca Petrom si companiile internationale de pe piata sa inregistreze pierderi.
In luna aprilie a acestui an, principala companie a grupului petrolier privat Rompetrol - Rompetrol Rafinare (Petromidia) a intrat la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti, interesul masiv al investitorilor ducand la blocarea sistemului de tranzactionare.
Tot grupul privat Rompetrol a facut in toamna o miscare foarte interesanta. Rompetrol Rafinare (Petromidia) a anuntat ca va intra pe piata benzinariilor prin achizitia retelei de circa 200 de statii a Rompetrol Downstream, intentionand de asemenea sa achizitioneze si o retea externa de pe piata.
Tot pe piata petroliera, a avut loc fuziunea dintre Conpet si Petrotrans in vederea formarii unui singur transportator de titei si produse petroliere.
Grupul rus LUKOil a repornit in toamna rafinaria Petrotel Ploiesti, a carei activitate a fost oprita in 2001.
La putin timp, guvernul Romaniei a dat o ordonanta prin care a decis sa treaca datorii in valoare de circa 400 mil. euro de la Rafo si Carom de la Finante la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in scopul valorificarii lor. Proiectul de fuziune Rafo - Carom a fost puternic contestat de catre liderii formatiunilor politice, care tocmai au format noul guvern, acestia afirmand ca sustin o anulare a actului normativ respectiv.
Pe piata energetica, a fost lansat in atentia investitorilor internationali proiectul de finalizare a Unitatii III a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda, proiect cu o valoare estimata la un miliard de euro.
In toamna, varful finantarilor cu garantia statului pentru companiile din sector a trecut de 400 milioane de euro, majoritatea creditelor fiind contractate pentru achizitia de combustibili in vederea completarii stocurilor de iarna.
In plus, intrarea primilor investitori straini pe piata de energie - Enel, OMV, Gaz de France si Ruhrgas - a trasat din mers cadrul secundar legislativ pe aceste sectoare.
Privatizarea Petrom cu OMV
Grupul petrolier austriac OMV a semnat pe 23 iulie contractul de achizitie a 51% din actiunile Petrom pentru 1,5 mld. euro, in cadrul celei mai mari achizitii din istoria petroliera a Europei Centrale si de Est.
Austriecii au platit 669 mil. euro pentru achizitia directa a 33,34% din actiuni catre Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), participand simultan cu 830 mil. euro la operatiunea de majorare a capitalului social a companiei pentru a atinge participatia majoritara.
De asemenea, austriecii au preluat datorii externe ale companiei romanesti in valoare de 292 mil. euro si un numerar in valoare de 160 mil. euro.
Austriecii au evaluat Petrom (100% din actiuni) la 2,23 mld. euro (2,76 mld. $), tranzactia avand ca miza portofoliul de titei si gaze al companiei, care depaseste un miliard de barili titei.
Afacerea Petrom - OMV a provocat efecte multiple modeland piata regionala prin aparitia celui mai mare grup petrolier din Europa Centrala si de Est, a redus semnificativ ponderea statului roman in economie, urmarile tranzactiei fiind resimtite puternic inclusiv pe bursele de la Bucuresti si Viena. In plus, a fost una dintre cele mai bune afaceri pentru consultantii implicati in privatizarea Petrom.
Statul roman si-a redus participatia la Petrom de la 93% la 40,74%, urmand sa-si diminueze in continuare pachetul cu pana la 8% dupa vanzarea de actiuni catre salariatii Petrom la acelasi pret cu cele vandute catre OMV.
Apoi, in structura de actionariat a celei mai mari companii romanesti a intrat si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu 2,02%, ca urmare a conversiei in actiuni a unui credit de 54 mil. euro. Actionarii minoritari ai companiei detin acum 6,2% din actiunile Petrom fata de 7% inainte de privatizare.
Dupa majorarea capitalului social al Petrom de catre OMV, compania petroliera romaneasca a ajuns in luna decembrie la o capitalizare bursiera record de 4,88 miliarde euro, ceea ce inseamna circa jumatate din capitalizarea intregii Burse de la Bucuresti. Pentru Petrom, inseamna practic o triplare a valorii pe Bursa fata de inceputul acestui an, pe de o parte datorita majorarii substantiale a capitalului social, dar si a deprecierii monedei europene fata de leu in ultima perioada de timp.
Tranzactia a schimbat nu numai actionariatul Petrom, ci si pe cel al OMV. Conducerea companiei austriece a anuntat o majorare de capital pentru a refinanta achizitia Petrom si a extinde operatiunile regionale, la care nu au participat principalii sai actionari - statul austriac ce detinea 35%, respectiv fondul de investitii petrolier IPIC cu o detinere de circa 19,6%. La majorare, au participat insa detinatorii de titluri OMV la bursa de la Viena, care detin in urma acestei operatiuni pachetul majoritar de peste 50% din compania austriaca.
Consultantii statului la Petrom au incasat peste 22 mil. euro, pe lista aflandu-se bancile de investitii Credit Suisse First Boston, ING Barings, Linklaters Miculitii & Asociatii (consultant juridic), URS Corporation (mediu) Jacobs Consultancy (comercial si tehnic), Ernst & Young (financiar) si evaluatorul Gaffney, Cline and Associates (auditor rezerve).
OMV a realizat vanzari de de 7,6 mld. euro si un profit net de 393 mil. euro in 2003 cu 6.137 angajati. Petrom a avut o cifra de afaceri sub 2 mld. euro si un profit net de 9 mil. euro, conform standardelor internationale de contabilitate, la un numar de 57.000 de angajati in aceeasi perioada de referinta.
Privatizarea Distrigaz Sud cu Gaz de France
Gaz de France, una dintre cele mai mari companii de gaze din lume, a achizitionat in luna octombrie pachetul majoritar de 51% din actiunile distributiei de gaze Distrigaz Sud in cadrul unei tranzactii in valoare totala de 311 mil. euro.
Francezii au castigat o cursa foarte grea, in care negocierile si ofertele celor mai grei competitori din industria gazului din Europa au fost precedate de o intensa campanie de lobby la nivelul politic cel mai inalt. Gaz de France a depus in final ofertea cea mai buna, detasandu-se in licitatia pentru preluarea celei mai mari distributii de gaze din Europa, in care initial s-au mai inscris Gazprom (Rusia), Ruhrgas E.ON (Germania), Enel (Italia) si Wintershall (Germania).
Concret, Gaz de France s-a angajat sa plateasca 128 mil. euro pentru achizitia directa a 30% din actiunile Distrigaz Sud, urmand sa participe cu un aport de capital de 183 mil. euro pentru a detine 51% din actiuni. In plus, compania franceza a preluat si datorii financiare nete de 95 mil. euro, pe care le avea Distrigaz Sud la data de 30 aprilie. Tranzactia urmeaza sa se finalizeze in luna ianuarie a anului viitor, francezii participand deja la toate deciziile strategice luate de societate.
Societatea romaneasca a fost evaluata de catre francezi la 426 mil. euro.
Reprezentantii vanzatorului, statul roman, au anuntat imediat dupa semnare ca nu vor fi operate concedieri la Distrigaz Sud, societate cu peste 10.000 de angajati, iar pretul gazului nu va avea parte de o crestere puternica.
Distrigaz Sud asigura alimentarea cu gaze a 20 de judete din sudul Romaniei si a capitalei. Compania a realizat in 2003 un profit net de 1,6 mil. euro la o cifra de afaceri de 491 mil. euro.
Gaz de France a raportat anul trecut un profit net de 910 mil. euro la o cifra de afaceri de 16,6 mld. euro. Anterior achizitiei Distrigaz Sud, francezii detineau pe piata romaneasca 25% din actiunile producatorului de tubulatura din polietilena Politub SRL Bistrita, cu afaceri de 2,8 mil. euro in 2003.
Statul roman a fost asistat la privatizarea distributiei de gaze de catre banca de investitii Credit Suisse First Boston, Fondul Romano - American de Investitii, casa de avocatura Linklaters Miculitii si Asociatii, EA Technology si Ernst & Young (audit financiar).
Gaz de France a avut in echipa sa de negocieri pe consultantul francez BNP Paribas, firma DZ Consulting, auditorul KPMG, respectiv casa de consultanta juridica Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Privatizarea Distrigaz Nord cu Ruhrgas E.ON
Compania germana Ruhrgas, care face parte din cel mai mare concern de utilitati din lume - E.ON, a semnat pe 21 octombrie contractul de privatizare al distributiei de gaze Distrigaz Nord, cu o valoare totala de 304 mil.euro pentru 51% din actiunile firmei romanesti.
Tranzactia cu Ruhrgas este considerata prima privatizare adevarata, in care statul vinde pachetul majoritar unei companii private. Germanii s-au angajat sa plateasca 125 mil. euro pentru achizitia directa a 30% din actiunile Distrigaz Nord si vor participa cu un aport de capital in valoare de 179 mil. euro pentru a-si mari participatia la 51%. In plus, investitorul strain va prelua datorii financiare nete in valoare de 13 milioane euro.
Oferta facuta de Ruhrgas evalueaza 100% din actiunile Distrigaz Nord la 416 milioane euro. Salariatii Distrigaz Nord vor putea achizitiona pana la 10% din actiuni in doua etape.
Pe de alta parte, Ruhrgas preia o societate aparent mai curata, cu datorii nete de peste sapte ori mai mici decat la Distrigaz Sud, un numar mai mare de clienti, respectiv o retea in exploatare mai mare, de circa 17.000 km.
Referitor la Distrigaz Nord, germanii sunt decisi sa pastreze atat managementul actual, cat si personalul, situat usor peste 9.000 de oameni.
Distrigaz Nord, cu afaceri de 351 mil. euro si un profit net de 4,4 mil. euro in 2003, este cea mai mare distributie achizitionata de Ruhrgas in regiune pana acum.
E.ON a raportat in 2003 o cifra de afaceri de 46 mld. euro, comparabila cu Produsul Intern Brut al Romaniei.
Pentru consultanti, afacerea a fost de circa 4,5 mil. euro pentru fiecare dintre cele doua tranzactii de la Distrigazuri. Onorariul de succes este suportat din bugetul firmelor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord.
Ruhrgas a avut in echipa sa de negociere pe consultantul austriac CA IB, firma de audit PricewaterhouseCoopers si biroul local al firmei franceze de avocatura Gide Loyrette Nouel.
Rata de recuperare a capitalului investit pentru cei doi investitori a fost fixata la aproximativ 11,66%.
Privatizarea Electrica Banat si Dobrogea cu Enel
Grupul energetic italian Enel a fost primul investitor strain care a cumparat in Romania o afacere reglementata cum este cea a utilitatilor. Italienii au semnat dupa discutii care au durat circa un an contractul de achizitie al pachetelor de 51% la distributiile regionale de electricitate Electrica Banat si Electrica Dobrogea.
Suma totala a celor doua tranzactii inseamna 111,8 mil. euro pentru preluarea pachetelor majoritare la care se adauga preluarea unor datorii de circa 98 mil. euro.
La Electrica Banat, italienii au platit 21,7 mil. euro pentru achizitia a 24,62% din actiunile filialei Electrica, urmand sa participe la o majorare de capital printr-un aport in cash de 47,4 mil. euro pentru a atinge participatia de 51%. Valoarea totala a tranzactiei a fost de 69,1 mil. euro, fiind preluate si datorii de 52 mil. euro.
Pretul platit de Enel pentru Banat a fost astfel de 223 euro per abonat, distributia avand 841.000 de clienti in judetele Timis, Arad, Hunedoara si Caras Severin din vestul Romaniei. Astfel, valoarea determinata a companiei a fost de 187 mil. euro, din care 135 mil. euro inseamna valoarea pachetului de 100% din actiunile companiei. Electrica Banat a raportat o pierdere de 0,13 mil. euro in 2003, avand o pondere de circa 10% in afacerile de 1,95 mld. euro ale Electrica SA. Numarul de angajati este de circa 2.000.
La Electrica Dobrogea, cea mai mica dintre cele opt distributii de electricitate ale Romaniei, Enel a platit in total 42,7 mil. euro pentru preluarea a 51% din actiunile companiei. Concret, Enel va plati 13,4 mil. euro pentru achizitia a 24,62% din actiunile distributiei de energie Dobrogea, participand cu o majorare de 29,3 mil. euro pentru a dobandi pachetul majoritar. Enel a preluat datorii de 46 mil. euro, valoarea determinata a companiei fiind de 130 mil. euro. Din aceasta, numai 84 mil. euro inseamna valoarea pachetului de actiuni de 100%. Electrica Dobrogea are 593.000 de clienti in judetele Constanta, Tulcea, Calarasi, Ialomita.
Compania a avut o pierdere de 0,02 mil. euro in 2003, in conditiile in care are o pondere de 8% in afacerile Electrica SA. Numara 1.600 de angajati.
La cele doua tranzactii care au modelat practic conditiile de vanzare si pentru celelalte distributii de energie si a cadrului de reglementare necesar.
Pentru acoperirea riscului de reglementare din partea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), statul roman a obtinut o garantie din partea Bancii Mondiale in valoare de 60 mil. euro.
Enel este controlat in proportie de doua treimi de catre statul italian, raportand un profit de 2,1 mld. euro la venituri de 31 mld. euro anul trecut. Are peste 34 mil. de clienti in portofoliul sau de gaze si energie. Enel a anuntat investitii de 1,2 mld. euro in cele doua distributii pe termen lung si a participat si la privatizarea distributiei de gaze. A avut in echipa de negociere pe Credit Suisse First Boston (consultant), firma de audit Ernst & Young, consultanta specializata pe probleme de reglementari London Economics, consultanta juridica firma de avocatura Musat & Asociatii. De cealalta parte, statul a fost asistat de consultantul francez BNP Paribas si casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Shell si-a vandut toate benzinariile
Gigantul anglo - olandez Shell, a treia corporatie petroliera a lumii, a vandut in noiembrie reteaua de 59 de benzinarii din Romania catre grupul ungar MOL, in cadrul unei tranzactii estimate la aproximativ 70 mil. $ (53 mil. euro). Operatorul ungar a achizitionat integral actiunile companiei Shell Romania SRL, care pe langa reteaua de benzinarii mai are afaceri cu lubrifianti, dar si carburanti pentru aviatie. Shell Romania face parte de asemenea intr-un joint venture cu Aeroportul International Otopeni pentru furnizarea de carburanti pentru avioane. MOL este foarte interesata sa se pozitioneze in aceasta afacere, dar si sa-si extinda rapid reteaua de statii din Romania, unde a ajuns pe locul al patrulea pe piata, dupa Petrom - OMV, LUKOil si Rompetrol.
Prin aceasta tranzactie, numarul statiilor MOL din Romania se ridica de la 74 la 133 de statii.
MOL a cumparat in vara anului trecut un lot de 23 de statii tot de la Shell, valoarea estimata a tranzactiei fiind de 22 - 23 mil. $ (20 mil. euro).
Shell a investit in 12 ani in Romania peste 220 mil. $ in explorari si distributie de carburanti, insa a recuperat prea putin din aceasta suma, dat fiind ca a inregistrat pierderi aproape in fiecare an.
Dupa vanzarea companiei Shell Romania SRL, gigantul anglo - olandez isi va pastra prezenta in Romania numai pe piata de GPL prin Shell Gas Romania, joint venture in care Shell are o participatie de circa 55%, restul apartinand Petrom.
Shell a trecut de la inceputul acestui an printr-un scandal fara precedent legat de supraevaluarea rezervelor de hidrocarburi, ceea ce a determinat nu numai schimbarea conducerii ci si a structurii bicefale a grupului, veche de 100 de ani, cu o componenta olandeza Royal Dutch (60%) si cea engleza - Shell (40%).
Reteaua totala a distributiei de carburanti din Romania cuprinde intre 1.800 si 2.100 de statii, conform estimarilor jucatorilor din piata, in lipsa oricaror statistici oficiale pe acest segment.
adrian.mirsanu@zf.ro
