Poate economia românească să se dezvolte fără o piaţă de capitalputernică? Aceasta ar trebui să fie una dintre întrebărilefundamentale pe care să şi le pună statul şi mediul privat dacă vorcu adevărat să găsească soluţii pentru ieşirea din criză.
Pentru că finanţarea este probabil principala problemă acompaniilor locale în acest moment, iar ultimii doi ani de criză auarătat că politica de a te baza exclusiv pe capitalurile străine(prin investiţii străine directe sau credite bancare) este foartepericuloasă mai ales pentru companiile cu capital privat românesc,care au fost cele mai lovite de avalanşa insolvenţelor.
Astaîn timp ce Bursa a fost marginalizată şi nu şi-a câştigat rolul definanţator al economiei, prin atragerea capitalului de lainvestitorii privaţi şi direcţionarea acestora către companii.Statisticile arată că Bursa de la Bucureşti nu a fost niciodată unconcurent real pentru bănci, în condiţiile în care nici în anii devârf, înainte de declanşarea crizei, nu a reuşit să atragă companiidispuse să se finanţeze. În perioada 2005-2007, Bursa a avut doar 4oferte publice iniţiale de vânzare de acţiuni (IPO), în valoare de125 mil. euro, în timp ce băncile au finanţat în acei anicompaniile cu zeci de miliarde de euro. După ce criza a lovitputernic Bursa şi a prăbuşit valoarea companiilor listate, nimeninu a mai fost dispus să se listeze, considerând preţurile preamici.
Faptul că Bursa de la Bucureşti a fost lovită mai puternic decâtpieţele din regiune şi economia românească (în principal companiileprivate cu capital românesc) este mai vulnerabilă în acest momentse datorează însă tocmai faptului că cele două nu au reuşit să sesprijine reciproc.
Pe de o parte, lichiditatea mică a Bursei şi absenţainvestitorilor locali puternici, de genul fondurilor de pensii şial fondurilor mutuale o fac o victimă sigură în faţa retrageriicapitalurilor străine, iar pe de altă parte, economia nu mai are deunde se finanţa, când robinetul investiţiilor străine s-a închis,iar băncile au scumpit creditarea.
Privind statisticile la nivel european, România este printrecodaşe din punctul de vedere al raportului capitalizare bursierăsupra PIB. Capitalizarea companiilor locale reprezintă doar 8% dinPIB, spre deosebire de Polonia, unde capitalizarea bursieră ajungela 34% din PIB. Chiar şi bursa din Bulgaria, care este mai micădecât cea de la Bucureşti, este mai reprezentativă pentru economiaţării, cu un raport capitalizare/PIB de 16%.
Polonia este însă cel mai bun exemplu care ilustrează cum opiaţă de capital puternică poate ajuta economia. Bursa din Varşoviaa fost cea mai activă din Europa în ultimii ani la nivel delistări, un actor important fiind statul, care a vândut prin ofertepublice pachete importante de acţiuni în companiile pe care lecontrolează.
Asta a permis Poloniei să-şi asigure finanţare şi să nu apelezela ajutorul FMI, ca România, dar în acelaşi timp a permis economieipoloneze să-şi continue creşterea. Doar în primele cinci luni aleacestui an, companiile de pe bursa din Varşovia au strâns aproape6,8 mld. euro prin IPO-uri şi majorări de capital, în timp ce lanoi nu a existat nicio ofertă publică iniţială.
Momentul greu ar trebui să-i determine pe toţi cei implicaţi îneconomia locală să reconsidere rolul Bursei şi să încerce să rupăcercul vicios în care aceasta a intrat în ultimii ani.
Printr-o serie de articole, Ziarul Financiar îşi propune să aflede la cei implicaţi pe piaţa de capital şi de la antreprenori cumpoate fi repornit acest motor al economiei. Cine ar trebui să-şiasume rolul de a creşte importanţa şi vizibilitatea Bursei, cum potfi atrase companiile private să se listeze şi cum pot fi convinşiinvestitorii să vină pe Bursă sunt doar câteva din întrebările lacare ne propunem să găsim răspunsuri.
Dacă aveţi idei în acest sens, scrieţi pewww.zf.ro/burse-fondurimutuale sau laandrei.chirileasa@zf.ro
