Bursa de la Bucureşti a închis cu un avans de 0,9% sesiunea de ieri, susţinută de evoluţia burselor externe, dar transferurile cu acţiuni au cumulat doar 13,2 milioane de lei (trei milioane de euro).
Piaţa a fost pe verde încă din primele minute, puţinii investitori prezenţi la tranzacţionare reacţionând pozitiv la evoluţia burselor externe după zvonurile că Germania şi Franţa au convenit un plan de creştere a resurselor Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) de la 440 mld. euro la 2.000 mld. euro. Şeful departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR Mihai Iulian Căruntu spune că deşi nu au venit interpretări încurajatoare ale datelor fundamentale din partea unor lideri de opinie, guverne sau instituţii internaţionale, se conturează ideea că şocul cel mare pentru pieţele financiare încă nu a fost resimţit.
"În ultima lună s-a conturat ideea că băncile importante europene ar trebui sprijinite de guverne în accesarea unor mecanisme de capitalizare, ceea ce reprezintă o deteriorare a climatului investiţional, în aşteptarea asumării unei ajustări a datoriei Greciei de principalii creditori, decizie despre care se speculează că este destul de probabilă", potrivit lui Căruntu.
În acest context bioritmul investitorilor este unul fragil, iar orice ştire, comentariu sau interpretare dintr-o sursă avizată pe tema datoriilor suverane determină mişcări cu amplitudini ridicate ale pieţelor într-o direcţie sau alta, este de părere analistul BCR.
"Desigur, cum viziunea investitorilor este în general una pesimistă, mişcările sunt cu precădere în sens negativ, de aici şi trendul descendent al pieţelor încă din august. Există însă şi o parte bună a acestor amânări în tranşarea crizei datoriilor suverane, în sensul că din scădere în scădere, atunci când evenimentul prorocit mai mult sau mai puţin de întreaga comunitate va veni, ajustarea pieţelor financiare ar trebui să fie mult mai lină decât ne-am fi gândit în urmă cu ceva timp sau decât ne gândim în prezent. Ca atare răul nu ar mai părea atât de rău sau un cataclism financiar major, din moment ce se vorbeşte despre această situaţie de aşa de mult timp".
El mai spune că inconvenientul unei burse mici precum BVB este că atunci când intervin momente de tensiune pe pieţele financiare se înregistrează ajustări mai dure decât pe pieţele mature, din cauza posibilităţilor reduse de exit ale investitorilor străini, iar când pieţele de acţiuni îşi revin, această recuperare pe volume ridicate are o anumită întârziere la BVB, tocmai pentru că investitorii financiari vor "marca" prima dată oportunităţile de pe pieţele mai lichide.
Căruntu crede că rezultatele companiilor la nouă luni nu vor influenţa în mod direct cotaţiile, ci doar vor ajuta la construirea unei percepţii că piaţa noastră este totuşi una ieftină. Cele mai lichide zece acţiuni de la BVB, analizate de indicele BET, au închis la preţuri în creştere medie cu 0,6%. La finalul sesiunii, acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile FP plasau indicele BET-FI cu 0,92% peste închiderea precedentă. Acţiunile FP au crescut cu 1%, la 0,442 lei.
De urmărit astăzi
Titlurile SIF Banat-Crişana (SIF1) după ce grupul Romenergo a cumpărat şi marţi un pachet de 657.000 de acţiuni pentru suma de 471.000 de lei (110.000 de euro). În ultimele săptămâni Romenergo a achiziţionat 0,79% din capitalul SIF.
Acţiunile Siretul Paşcani (SRT), care au revenit astăzi la tranzacţionare după o perioadă de mai bine de un an în care n-au fost tranzacţionate după ce conducerea societăţii a cerut insolvenţa. Ultima tranzacţie cu titlurile Siretul a avut loc pe 22 septembrie 2010 la un preţ de 0,0182 lei/unitate.
Evoluţia burselor externe după ce bursa din SUA a deschis şedinţa de ieri cu o scădere pe indicele S&P 500 de 0,3%. La aceeaşi oră principalii indici ai burselor europene consemnau aprecieri uşoare, de circa 0,5%.
