Gigantul software Microsodt a brevetat dublu-clickul. Un gest devenit natural pentru orice utilizator de computer, dar care a devenit un simbol al sistemului de operare Windows.
Patentul pare a fi o confirmare a deciziei Microsoft de a-si creste veniturile provenite din licentierea diverselor tehnologii proprietare (brevetul U.S. nr. 6.727.830). Totusi nu trebuie sa ne temem ca de acum incolo, de cate ori vom folosi mouse-ul, vom adauga cativa centi averii lui Bill Gates.
Brevetul "dublu-click"
Sistemul brevetat de Microsoft se refera la modul in care putem deschide aplicatiile utilizand un singur buton de la mouse. Pentru unii este de ajuns sa dea un singur click pentru a deschide o aplicatie, petnru altii, dubluclickul este absolut necesar pentru a putea folosi calculatorul.
Sistemul reprezenta o noutate pentru lumea calculatoarelor acum 10 - 15 ani. Acum, oriunde exista un calculator exista si un mouse, iar tehnica dublu-click se invata la prima utilizare. Oficialii Microsoft afirma ca brevetul nu se refera la calculatoare personale, ci la palmtopuri si hand-held-uri. Formularea prezenta in brevet: "dispozitiv de calcul cu resurse limitate" este, totusi, cel putin neclara, nefiind nicaieri specificata o definitie a acestui concept. Avocatii americani specializati in protectia drepturilor de autor si a drepturilor intelectuale atrag atentia asupra faptului ca formularea folosita de Microsoft este unul din punctele cele mai sensibile ale brevetului, aceasta putandu-se referi atat la hand-held-uri si palmtopuri cat si la orice alt dispozitiv de calcul inclusiv PC-uri, servere si telefoane mobile cu functii complexe, deoarcece toate dispozitivele de calcul au resurse limitate.
Vindem tehnologie...
Urmand exemplul altor giganti IT, Microsoft si-a anuntat anul trecut decizia de a-si creste veniturile provenite din licentierea catre alte companii a tehnologiilor aflate in portofoliul de brevete propriu. Compania din Redmont merge pe urmele lui IBM si Xerox care au o istorie bogata in oferirea drepturilor de folosire a tehnologiilor proprietare contra cost. Primul pas a fost facut prin controversata brevetare a sistemului de organizare a fisierelor de pe hard-disc (FAT), o alta tehnologie care se foloseste in lumea calculatoarelor de mai bine de 10 ani. Urmatorul pas a fost modificarea politicii de acordare a licentelor tehnologice. In documentul care face publica aceasta modificare apare o formulare care ridica alte semne de intrebare: "Microsoft va acorda in general licentele in conditii corecte si rezonabile". In pofida acestor asigurari, ca urmare a protestelor inaintate biroului american de acordare a brevetelor, s-a decis reexaminarea documentului de brevet pentru sistemul FAT.
Intre timp, insa, a fost aprobat brevetul "dublu-click". Acceptand varianta Microsoft care sustine ca acesta se aplica doar palmtopurilor si hand-held-urilor, brevetul ofera companiei din Redmont o pozitie privilegiata pe piata sisemelor de operare pentru computerele de buzunar. Avand deja o pozitie importanta pe aceasta piata, Microsoft ar putea sa foloseasca brevetul intr-un mod agresiv. Pe langa multitudinea de procese care ar imbogati firmele de avocatura din State, o cerere de achitare a drepturilor intelectuale recunoscute de acesta ar conduce la castigarea de catre Microsoft unui procent mai mult decat semnificativ din piata. O astfel de decizie ar duce insa la o noua serie de procese anti-monopol, Microsoft fiind recunoscuta pentru "talentul" sau de a atrage astfel de procese.Pe de alta parte, brevetul "dublu-click" ar putea fi folosit de catre compania americana doar in scop defensiv, pentru a se proteja de atacurile ce ar putea veni pe aceasta cale din partea altor companii. In acelasi scop, defensiv, Microsoft ar putea totusi avea succes in a breveta service pack-urile, patchurile si ecranele albastre. Cine altcineva ar putea avea mai mult de suferit decat gigantul software in cazul in care altcineva le-ar breveta?
Reinventarea rotii
Exista voci care sustin ca brevetul "dublu-click" a fost acordat mult prea usor. O tehnologie asemanatoare exista de foarte multa vreme implementata in constructia ceasurilor digitale unde apasarea rapida a aceluiasi buton sau apasarea unui buton pentru o perioada mai lunga sunt folosite pentru a activa diverse functii ale ceasului.
Tom Franklin, avocat pe probleme de brevetare la Townsend & Townsend din Denver, afirma insa ca biroul de brevetare este zgarcit in a acorda brevete tehnice. Doar 20% din brevetele tehnice sunt aprobate fata de 65% din cele din alte categorii. Angajatii biroului se feresc sa acorde brevete ce pot naste mari controverse. "Daca esti angajat guvernamental, preferi sa eviti notorietatea, controversele si presa," spune Franklin. Tot el considera interesante asemanarile intre brevetul "dublu-clik" obtinut de Microsoft si brevetul obtinut de Amazon, cea mai mare companie de comert electronic, pentru "1-click e-commerce". Acesta acorda drepturi intelectuale pentru Amazon asupra unui sistem de completare automata a datelor unui client la apasarea unui link. Dupa o serie indelungata de procese, compania de comert electronic a avut castig de cauza, Amazon oferind acum, contra cost, dreptul de folosire a tehnologiei celorlalte companii din domeniu.
E greu de prevazut evolutia lucrurilor in cazul brevetului "dublu-click". Este posibil ca el sa nu faca altceva decat sa ingroase cu cateva pagini portofoliul de drepturi intelectuale al companiei lui Gates. Daca, insa, Microsoft decide un mod agresiv de folosire a acestuia, celelalte companii vor trebui fie sa cumpere dreptul de utilizare a tehnologiei dublu-click fie sa gaseasca tehnologii asemanatoare. Si nu sunt putine companiile afectate, in afara producatorilor de hand-held-uri fiind afectati si producatorii de telefoane mobile.
Controversata, acuzata de monopol, cauza a imbogatirii multor companii dar si a falimentului altor firme, Microsoft a contribuit totusi crucial la progresul tehnologic. Atat cu tehnologiile proprii cat si cu cele ale concurentei mereu dornica sa preia o parte din succesul gigantului din Redmont. Iar daca nu i se poate recunoaste meritul de a inventa dublu-click-ul, i se poate totusi recunoaste rolul pe care l-a avut in raspandirea lui.
