Birourile Western Union din Irlanda, care ocupă un singur etaj dintr-o clădire cu trei niveluri situată într-un parc de business din suburbiile capitalei irlandeze Dublin, sunt modeste pentru sediul celei mai mari companii de transfer de bani din lume, scrie agenţia Thomson Reuters.
Această strategie de a avea un sediu mic în Irlanda este aplicată de multe companii americane, inclusiv de giganţii IT Apple şi Google, care se folosesc de regimul fiscal din această ţară pentru a plăti taxe şi impozite reduse.
O analiză a Reuters arată că peste 40% din companiile incluse în indicele bursier american S&P 500 şi-au înfiinţat subsidiare în Irlanda.
Însă, această practică, prin care s-au creat peste 100.000 de locuri noi de muncă în Irlanda, a fost descoperită atunci când senatul american a dezvăluit că gigantul IT Apple a plătit taxe mici comparativ cu profiturile de miliarde de dolari pe care le-a transferat în afara SUA.
Irlanda a negat acuzaţiile senatului SUA că este o ţară cu statut de paradis fiscal, însă acestea i-au afectat reputaţia în condiţiile în care statul irlandez încearcă să îşi revină după bailout-ul primit de la UE şi FMI, iar economia bazată în principal pe export se îndreaptă din nou spre recesiune.
Documente ale companiilor din SUA arată că multe firme au sedii în Irlanda, unde impozitul pe profit este de 12,5%, aproximativ o treime din limita superioară de 35% a ratei de impozitare din SUA.
În cele mai multe cazuri subsidiarele sunt înregistrate la birourile de avocatură din Dublin. Anul trecut, 92% din veniturile Western Union au fost realizate în afara SUA, chiar dacă o cincime din personalul său lucrează în Statele Unite.
Companiile, investitorii şi anumiţi parlamentari susţin că este de datoria firmei să plătească taxe şi impozite cât mai reduse pentru a putea investi cu scopul de a se dezvolta şi de a plăti dividende acţionarilor.
„Rata de impozitare din Irlanda nu este atât de relevantă, pentru că nimeni nu plăteşte taxa de 12,5%. Este vorba de capacitatea legislaţiei irlandeze privind corporaţiile şi a legii fiscale de a fi în concordanţă cu cerinţele fiscului american, şi de flexibilitatea de care a dat dovadă Departamentul de Finanţe la nevoile companiilor. Dacă acestea au o problemă, legea va fi schimbată“, a spus Jim Stewart, profesor la Colegiul Trinity din Dublin specializat pe fiscalitate.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Finanţe al Irlandei a menţionat însă că instituţia nu a schimbat legislaţia pentru nevoile companiilor multinaţionale şi că acţiunile acesteia se axează pe economia locală. „În cadrul fiecărui proiect de buget, guvernul introduce o serie de măsuri pentru a sprijini principalele sectoare ale economiei irlandeze“, a afirmat purtătorul de cuvânt.
Apple a plătit taxe de doar 2% pe profitul din afara SUA în ultimii trei ani
Apple a plătit în ultimii trei ani taxe de doar 2% pe profitul de 74 miliarde dolari obţinut în afara SUA, iar acest lucru a atras atenţia asupra lacunelor din codul fiscal al Irlandei care i-au permis gigantului IT american să îşi transfere profiturile la subsidiarele irlandeze care nu au rezidenţă fiscală în nicio ţară. Iar reglementările americane, care le permit companiilor cu sedii în străinătate să nu plătească taxe în SUA, au facilitat aranjamentele Apple de a evita plata impozitelor.
Apple are aproximativ 4.000 de angajaţi în Irlanda şi este doar una dintre companiile care îşi transferă veniturile în această ţară pentru a reduce taxele şi impozitele pe profit.
Politicienii nu vor ca multinaţionalele să plece din Irlanda
„Cred că politicienilor le este frică de multinaţionale. Aceştia se tem că multinaţionalele vor pleca din Irlanda. Am impresia că politicienii îngenunchează în faţa companiilor străine, iar acest lucru îmi aminteşte de perioada 1995-2007, în care bancherii făceau legea“, a spus Pearse Doherty, membru al partidului de stânga din opoziţie Sinn Fein.
Îngrijorarea politicienilor este de înţeles, având în vedere că rata şomajului din Irlanda a ajuns la 14%, de trei ori mai mare decât în urmă cu cinci ani. Aproximativ 700 de firme americane oferă 115.000 de locuri de muncă pentru cei 1,8 milioane de rezidenţi din Irlanda.
Recrutările făcute de companiile Apple şi Paypal, serviciul de plată prin internet de la eBay, au ajutat la ameliorarea crizei de pe piaţa muncii, compensând disponibilizările făcute în sistemul bancar.
Impactul pozitiv al prezenţei companiilor multinaţionale în Irlanda poate fi observat în zona râului Liffey din Dublin, numită acum Sillicon Docks, unde se află birourile giganţilor Google şi Facebook.
Guvernul irlandez insistă că sistemul său de impozitare este transparent şi că alte ţări trebuie învinuite dacă taxele plătite de Apple sunt prea mici.
„Irlanda nu este o schemă prin care se îmbogăţesc americanii”, a declarat Peter Keegan, preşedintele Camerei de Comerţ Americano-irlandeze.
În afară de companiile din domeniul tehnologic, mai sunt şi alte firme care au subsidiare în Irlanda, precum producătorii farmaceutici Bristol-Myers Squibb, Pfizer şi Eli Lilly.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013
