Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc astăzi pentru a petici plasa de siguranţă ţesută de şefii de state şi de guverne din UE în urmă cu două săptămâni şi care, deşi a fost văzută iniţial ca un pas important în lupta cu criza, a dezamăgit ulterior prin lipsa de detalii. Drept urmare, costurile de finanţare ale Spaniei au atins la sfârşitul săptămânii trecute din nou cote de alertă, antrenându-le în urcare pe cele ale Italiei.
Liderii UE au stabilit în cel mai recent summit anticriză înfiinţarea unui mecanism paneuropean de supraveghere bancară - primul pas în formarea unei uniuni bancare în UE şi folosirea fondurilor de bailout ale zonei euro pentru salvarea directă a băncilor şi pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, însă aceste măsuri au nevoie de timp pentru a fi puse în aplicare. De timp va avea nevoie şi planul de salvare a băncilor spaniole, pentru care Madridul a cerut un ajutor de până la 100 miliarde euro, un bailout pentru Cipru şi scoaterea Greciei din criză. Iar Spania este în criză de timp.
"A venit timpul să trecem de la cuvinte la fapte. Europa trebuie să îndeplinească pe cât de curând posibil acordurile la care liderii ei au ajuns la Bruxelles. Miza este chiar proiectul european", a atenţionat premierul spaniol Mariano Rajoy, citat de Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la zece ani au depăşit din nou vineri pragul de 7%, nivel la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost forţate să ceară ajutor internaţional. Rajoy a avertizat că ţara sa nu-şi mai poate finanţa deficitul bugetar în actualele condiţii. Randamentele Italiei au sărit vineri de 6%.
Italia, presată de pieţe şi recesiune
Italia are în faţă perspectiva unei recesiuni adânci şi prelungite, iar premierul Mario Monti riscă "să intre într-o luptă epuizantă pentru recâştigarea încrederii pieţelor financiare", apreciază economiştii băncii nipone Nomura. Ei au redus estimarea de scădere economică pentru acest an de la 1,7% la 2,2% şi anticipează stagnare în 2013.
Guvernul italian s-a reunit joi pentru a aproba reduceri de cheltuieli de 4,5 miliarde euro pentru 2012 prin care speră să evite majorarea cu două puncte procentuale a TVA până la mijlocul anului viitor. Până la sfârşitul anului 2014, reducerile de cheltuieli vor atinge 26 miliarde euro. Sindicatele au anunţat greve în semn de protest la adresa noilor măsuri de austeritate.
Spania şi Italia sunt considerate a fi economii prea mari pentru a putea fi salvate cu actuala forţă de bailout a zonei euro.
Oficialii zonei euro sunt conştienţi că summitul UE de la sfârşitul lunii iunie nu
s-a realizat separarea definitivă dintre băncile bolnave şi guverne, aşa cum au susţinut atunci şefii de state şi de guverne, notează Financial Times. Liderii au stabilit ca băncile să poată fi recapitalizate direct prin intermediul fondului permanent de salvare al zonei euro, fără intermediere din partea guvernului şi prin urmare fără ca guvernele să-şi asume datoriile băncilor. Măsura ar folosi acum în principal Spaniei. Însă chiar şi cu o astfel de recapitalizare, pe care statele nordice o vor doar pentru condiţii de urgenţă, Madridul şi alte guverne va trebui să aducă garanţii credibile şi să respecte condiţii stricte, au atenţionat oficiali din zona euro. "Ai problema finlandeză, o ai pe cea olandeză şi pe cea germană. Nu văd ca pachetul să fie finalizat până luni.Vor lucra probabil până la începutul lunii august", a spus un diplomat din zona euro.
La periferia zonei euro, Cipru a cerut Rusiei un al doilea împrumut în mai puţin de un an, de 5 miliarde de euro, pentru a susţine stabilitatea economiei ţării, devenind astfel al cincilea stat din zona euro care are nevoie de ajutor financiar extern. Ciprul, care a căutat şi ajutor de la UE, învinovăţeşte modul în care Europa gestionează criza din Grecia pentru faptul că a fost nevoit să ceară sprijin.
Dolarul câştigă masiv teren în faţa euro
Euro s-a depreciat vineri în faţa dolarului cu cel mai rapid ritm din ultimele zece luni, în condiţiile în care investitorii au căutat un loc sigur după ce BCE a atenţionat că economia zonei euro nu a ieşit din zona de pericol, scrie Bloomberg. Euro a atins totodată minimul ultimilor doi ani în raport cu moneda americană din cauza îngrijorărilor că acţiunea BCE de a reduce dobânda de politică monetară la cel mai redus nivel din istoria instituţiei nu va fi suficientă pentru a îngrădi efectele crizei zonei euro. Dolarul a crescut cu 3,1%, la 1,2291 de dolari pentru un euro, vineri la New York în faţa euro. Pe 29 iunie, ultima zi a celui mai recent summit al UE, cotaţia era de 1,2667 de dolari pe euro.
Cine va fi noul preşedinte al Eurogroup?
Ministrul francez de finanţe Pierre Moscovici a declarat ieri că Franţa vrea ca mandatul premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker de preşedinte al Eurogroup, care expiră pe 17 iulie, să fie extins pentru a putea pregăti o soluţie pe termen lung, potrivit AFP. Membrii Eurogroup ar urma să aleagă astăzi noul şef al grupului. Declaraţiile vin după ce publicaţia germană Der Spiegel a scris sâmbătă, fără să citeze surse, că germanul Wolfgang Schäuble ar urma să preia preşedinţia Eurogroup, din care fac parte miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro, după care ar urma să cedeze funcţia, la jumătatea mandatului, lui Moscovici.
