Proiectul a fost prezentat în presă după vizita efectuată marţi la Budapesta de preşedintele Rusiei Vladimir Putin, la invitaţia premierului maghiar Viktor Orban, ocazie cu care cele două părţi au încheiat mai multe acorduri care, spune ele, ar întări siguranţa energetică a Ungariei. Unul din acorduri prevede prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu monopolul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom.
Tot marţi, comisarul european al energiei Maros Sefcovic a cerut Ungariei, printr-un interviu acordat The Wall Street Journal, să implice UE în dicuţiile cu ruşii despre contractele care implică gaze naturale.
„Unul din elementele cheie ale siguranţei energetice ar trebui să fie transparenţa mai mare“, a spus Sefcovic.
Vizita lui Putin este a doua efectuată de acesta în UE după anexarea Crimeei de către Rusia şi izbucnirea conflictului din Ucraina. Prima a fost în Austria. Acordurile semnate de Putin la Budapesta sunt considerate de către unii observatori prea mărunte pentru a face obiectul negocierilor unor şefi de stat.
După ce Moscova a abandonat contruirea gazoductului South Stream, un proiect sponsorizat de Rusia la care ar fi trebuit să participe şi Ungaria, extinderea singurei centrale nucleare maghiare a rămas singurul proiect ruso-maghiar de importanţă strategică. Proiectul implică tehnologie rusească şi, ca şi în cazul South Stream, câteva miliarde de euro în finanţare rusească. Criticii spun că principalii beneficiari ai acestor bani vor fi, ca şi la South Stream, companii ungureşti conduse de apropiaţi ai guvernului Orban, idee întărită de monopoluri acordate prin lege unor companii private aparţinând aliaţilor lui Orban în anumite domenii economice.
De atltfel, CE a găsit în 2013 că toate acordurile bilaterale încheiate pentru construirea South Stream între Rusia şi Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, încalcă legislaţia UE şi că trebuie renegociate. Acordurile Bulgariei au atras în special atenţia Comisiei. Prin acestea, Bulgaria s-a obligat să asigure cel mai favorabil regim fiscal pentru Gazprom, ceea ce încalcă regulile UE privind ajutorul de stat. În aceste acorduri se menţiona că firme bulgare şi greceşti vor fi subcontractate şi că vor fi favorizate companiile din statele-părţi în contract, Rusia şi Bulgaria, ceea ce contravine normelor europene privind concurenţa.
