Companii farmaceutice, firme care au activităţi în domeniul apărării, bănci şi alte corporaţii vor plăti probabil anul acesta în SUA suma record de opt miliarde dolari pentru ca procurorii să renunţe la acuzaţiile de fraudă. Plăţile sunt de două ori mai mari decât cele estimate de Departamentul de Justiţie anul trecut, însă niciun şef al unei astfel de companii nu va fi tras la răspundere, scrie The New York Times.
În cele mai recente cazuri de fraudă sunt implicate unele dintre cele mai mari şi mai cunoscute companii din lume. Spre exemplu, luna trecută reprezentanţii GlaxoSmithKline au menţionat că ar putea plăti trei miliarde dolari pentru ca producătorul farma să fie "iertat" de acuzaţiile penale şi civile legate de marketingul agresiv şi de fraudă. Un alt mare jucător de pe piaţa medicamentelor, Merck a plătit anul trecut 950 mil. dolari pentru a-i fi retrase acuzaţii similare.
În aprilie anul acesta ATK Launch Systems, compania care activează în domeniul apărării, a fost de acord să plătească o amendă de 37 mil. $ pentru că a vândut armatei americane rachete de iluminare "defecte şi periculoase". Şi compania de software Oracle a primit o amendă de 199,5 mil. dolari anul trecut după ce a fost acuzată că a cerut o notă de plată prea mare guvernului pentru serviciile de software prestate.
Sancţiunile au fost mărite din cauza mai multor factori, printre care finalizarea unor anchete de lungă durată împotriva companiilor farmaceutice şi a celor care activează în domeniul apărării, precum şi din cauza proceselor lansate împotriva creditorilor ipotecari după declanşarea crizei financiare. Creşterea sancţiunilor reflectă şi concentrarea autorităţilor pe fraudele companiilor, Departamentul de Justiţie alocând mai multe resurse acestei probleme şi susţinând sacţionarea mai drastică. "Alocăm mai multe resurse acestor cazuri şi utilizăm mai bine resursele pe care le avem", a afirmat procurorul Tony West.
Deşi colectarea sancţiunilor este binevenită de stat şi de contribuabili, aceasta naşte întrebări în rândul cetăţenilor cu privire la lipsa acuzaţiilor împotriva executivilor din companiile care plătesc cele mai aspre sancţiuni. "Mulţi cetăţeni se întreabă cum o companie poate să încalce atât de grav legile fără ca nicio persoană implicată să nu fie trasă la răspundere", a spus senatorul Jack Reed, democrat din statul american Rhode Island şi preşedinte al comisiei care supraveghează reglementările din sectorul financiar.
Autorităţile vor şi vinovaţi, dar au nevoie şi de bani
Preşedintele SUA, Barrack Obama, senatorii şi organismele de supraveghere ale guvernului au solicitat ca mai multe persoane să fie trase la răspundere. Departamentul de Justiţie a colectat 8,6 miliarde dolari în ultimii trei ani, mai mult decât în orice altă perioadă similară din trecutul apropiat, însă o mică parte din această sumă a provenit din urmărirea penală a unui şef de companie.
Dificultăţile urmăririi penale a executivilor marilor companii au fost evidente săptămâna trecută la New York, unde juraţii federali au achitat un manager de la Citigroup care a fost implicat în vânzarea unor titluri financiare exotice legate de credite ipotecare. Managerul Brian H. Stoker a fost acuzat de descrierea falsă a rolului Citigroup în selectarea activelor portofoliului şi pentru că nu a spus că instituţia paria împotriva acelei investiţii. Juriul l-a achitat pe Stoker în principal pentru că banca le-a dat investitorilor materiale printate prin care aceştia erau aparent avertizaţi de riscurile investiţiei.
Zeci de persoane au fost acuzate în procese legate de activitatea din sectorul financiar. Securities and Exchange Commission (SEC), comisia de reglementare a valorilor mobiliare din SUA, a acuzat că au fost implicaţi în apariţia crizei financiare 55 de executivi care au încălcat legea privind titlurile de valoare. Comisia a colectat 2,2 miliarde dolari din sancţiuni.
Retrageri de acuzaţii în ancheta manipulării Libor
Procurorii americani au fost de acord să-şi retragă acuzaţiile penale aduse mai multor foşti angajaţi ai băncii elveţiene UBS în schimbul cooperării lor în investigaţia privind manipularea dobânzilor Libor. Propunerea a fost făcută unor foşti traderi şi unor foşti angajaţi care nu deţineau funcţii importante, potrivit unor surse apropiate situaţiei, scrie The Wall Street Journal.
Doar câţiva dintre angajaţii UBS care sunt anchetaţi pentru manipularea Libor mai lucrează în cadrul băncii, compania concediind sau suspendând din funcţie aproximativ 20 de traderi şi manageri din cauza investigaţiei. Acordurile cu foştii angajaţi UBS sunt un semn că Departamentul de Justiţie încearcă să îi convingă pe aceştia să se întoarcă împotriva celor suspectaţi că au condus operaţiunile de manipulare a dobânzilor Libor.
