Economia Bulgariei, sustinuta de impulsionarea importurilor, si-a continuat dezvoltarea in primul trimestru, iar analistii considera ca reformele guvernului si investitiile viitoare vor genera o crestere economica durabila.
Statul bulgar, candidat la integrarea in Uniunea Europeana, a demonstrat aceeasi tendinta economica expansionista ca majoritatea tarilor din centrul si estul Europei. Biroul Stastic a anutat o crestere economica de 5,3% in primul trimestru, cea mai rapida rata de crestere inregistrata de la mijlocul anului 2002.
Datele au corespuns asteptarilor analistilor, care considera ca investitiile straine si o serie de reforme ale guvernului condus de Simeon de Saxa-Coburg-Gotha au marit veniturile populatiei si au favorizat o crestere economica bazata pe consum.
"Veniturile populatiei au crescut, ceea ce inseamna ca reformele guvernului au dat rezultate. A crescut gradul de ocupare a fortei de munca, astfel ca sunt mai multe venituri destinate consumului", a declarat Krassen Stancev, presedintele Institutului pentru Economia de Piata.
Datele statistice corespunzatoare primului trimestru arata o tendinta de accelerare a cresterii economice inca din ultimul trimestru al anului 2003, cand PIB a urcat cu 4,9%. La nivelul anului 2003, evolutia PIB a fost de 4,3%.
Fata de intervalul ianuarie-martie 2003, volumul investitiilor a urcat cu 21,4%, iar importurile au inregistrat o crestere de 17,7%, peste dinamica exporturilor - 8%.
Desi guvernul de la Sofia a promovat o serie de masuri economice care au imbunatatit imaginea externa a tarii, Bulgaria ramane inca cea mai saraca dintre statele candidatele la integrarea in Uniunea Europeana.
Salariul mediu lunar este de 150 de dolari, iar PIB pe cap de locuitor este situat la mai putin de o treime din nivelul Uniunii Europene.
Ministrul Finantelor a anuntat, in luna mai, reducerea previziunii cresterii economice la 5%, ca urmare a problemelor din zona euro, principala piata de export, si a preturilor mari de pe piata petrolului.
"Ne asteptam ca majorarea preturilor petrolului sa se observe in al doilea trimestru", a declarat un oficial al Biroului de Statistica.
Un alt motiv pentru reducerea previziunilor economice l-a constituit decizia guvernului si a bancii centrale, sub indrumarea FMI, de a controla mai strict cheltuielile guvernamentale si acordarea de credite, pentru a preveni majorarea deficitului contului curent.
"O rata de crestere economica de 5% este realista, daca se respecta aceste masuri", a precizat Simon Quijano, analist pentru HVB.
Deficitul de cont curent a crescut in anul 2003 la 8,7% din PIB, iar guvernul si banca centrala il estimeaza la acelasi nivel si in acest an.
Quijano a afirmat ca noile evolutii legate de investitiile straine directe, mai ales vanzarea companiei de stat de telecomunicatii, BTC, ar trebui sa anuleze efectele negative ale extinderea achizitiilor prin credit.
