Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut Germaniei, cea mai mare economie europeană, să nu mai împiedice aplicarea măsurilor anticriză în zona euro, atacând astfel ideea că austeritatea funcţionează şi că Europa este pe cale să-şi revină, scrie The Telegraph.
FMI susţine că vastul surplus comercial al Germaniei trebuie redus la jumătate pentru a stabili un echilibru între nordul şi sudul Europei şi a avertizat că excesul de austeritate poate bloca revenirea şi declanşa o reacţie în lanţ cu impact asupra întregii uniuni monetare.
„Supraperformanţa fiscală ar trebui cu desăvârşire evitată. Dacă perspectivele de creştere se înrăutăţesc, iar pieţele muncii se şubrezesc, va fi nevoie de măsuri bugetare proactive. În cazul unui şoc mai mare ar putea fi nevoie de declanşarea clauzei de ieşire de sub regulile care limitează datoria pentru sprijinirea activităţii interne şi a locurilor de muncă“, notează FMI. Instituţia cu sediul la Washington face astfel referire la clauza înscrisă în constituţia Germaniei care cere reducerea deficitului structural la aproape zero până în 2016.
Fondul subliniază că economia germană nu este departe de recesiune, cu o creştere de doar 0,3% anul acesta, şi că este ameninţată de o stagnare de genul celei din Japonia pentru restul deceniului. În această perioadă, creşterea maximă a economiei nu va fi mai mare de 1,3%. Germania va rămâne în urma SUA, cea mai mare economie a lumii, iar decalajul va fi cel mai mare din istoria recentă în fiecare an până în 2018.
Deşi limbajul folosit de FMI este politicos, mesajul ascunde disputa amară dintre Fond şi Germania în privinţa naturii „bolii“ zonei euro: FMI pune la îndoială faptul că austeritatea şi reformele de până acum au deschis calea spre o revenire viabilă.
Între cele două părţi s-au produs ciocniri în fiecare fază de dezvoltare a crizei. Oficialii băncii centrale germane, Bundesbank, au luat în râs Fondul spunând că acesta este de fapt „Fondul de Maximizare a Inflaţiei“ sub controlul keynesienilor (adepţii politicilor active în favoarea sectorului public în economie, realizate nu numai prin acţiuni de tip monetarist ale băncilor centrale, dar şi printr-o politică fiscală energică – n. red.) care şi-au depăşit autoritatea „legală şi instituţională“.
Acuzaţiile i-au înfuriat pe membrii boardului FMI, în special pe cei din Asia şi America Latină, care cred că Fondul face munca Germaniei. Ei susţin că instituţia a fost împinsă în acorduri de bailout greşit concepute şi că o parte din resursele FMI au fost folosite pentru susţinerea unui experiment monetar al unor ţări bogate care pot bine şi singure să-şi facă curăţenie în propria ogradă. Avertismentele FMI vin după ce Italia a anunţat al optulea trimestru consecutiv de scădere economică.
Vara lui Hollande: mai mult muncă decât vacanţă
În Franţa, a doua economie ca mărime din Europa, pentru vacanţa de anul acesta preşedintele François Hollande (foto) pare că s-a inspirat de la Eleanor Roosevelt, autoarea unui citat celebru: „It’s not more vacation we need - it’s more vocation” (Nu de mai multă vacanţă avem nevoie, ci de mai mult profesionalism – n.r.), scrie The Wall Street Journal. În timp ce mulţi dintre miniştrii săi îşi iau tradiţionala vacanţă de vară de două săptămâni, ca de altfel milioane de alţi francezi, Hollande s-a dus la începutul săptămânii în orăşelul Roche-sur-Yon, din vestul ţării, pentru a trudi la ceea ce consideră că este principala lui misiune, reducerea şomajului aflat la cote record. „Suntem aici pentru oameni ca voi care sunt de mult timp în şomaj”, a spus Hollande în faţa camerelor de filmat când a fost interpelat de o femeie rămasă de 18 luni fără loc de muncă. Franţa a ieşit din recesiunea care macină economiile Spaniei şi Italiei, dar a rămas cu 3,27 milioane de şomeri, cu 11% mai mulţi decât anul trecut. Problema şomajului pune presiuni mari pe popularitatea preşedintelui. Aflat încă pe valul victoriei în alegeri, Hollande şi-a luat vara trecută două săptămâni libere pe care şi le-a petrecut la reşedinţa de vacanţă a preşedinţilor de la Fort Bregancon. Vacanţa, ilustrată de presă cu preşedintele şi cu oamenii săi la plimbare pe plajă, a provocat critici dure că Hollande stă „cu picioarele în sus” în timp ce problemele pe care a promis că le va rezolva se înrăutăţesc.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013
