In Germania, rata somajului a inregistrat o crestere neasteptata la 10,7%, cel mai mare nivel din februarie '99 incoace, in contextul in care declinul economiei nationale a determinat companiile sa apeleze mai degraba la resurse de munca din interior decat sa faca noi angajari, relateaza Bloomberg.
Numarul persoanelor fara un loc de munca s-a majorat cu 27.000 fata de august, a anuntat Agentia Federala a Fortei de Munca din Nuremberg. Economistii se asteptau la o crestere de 10.000 si la mentinerea ratei somajului de 10,6% din septembrie, conform mediei a 36 de estimari efectuate de Bloomberg.
Diminuarea castigurilor in economia cu munca scumpa i-a determinat pe angajatori sa solicite timp prelungit de munca din partea lucratorilor sau sa ofere salarii mai mici. Volkswagen, primul producator de automobile din Europa, se afla la finalizarea unor negocieri cu sindicatele. Compania amenintase cu inghetarea salariilor a peste 100.000 de muncitori sau disponibilizarea a 30.000 de locuri de munca.
Situatia nu tocmai buna din Germania l-a determinat pe ministrul de finante Hans Eichel sa majoreze tinta de imprumut a guvernului la 43,7 miliarde de euro pentru acest an.
"Germania este prinsa intr-un cerc vicios", crede Andreas Rees, economist la HVB Group din Munchen. "Temerile cu privire la somaj franeaza cheltuielile, in timp ce un nivel scazut al acestora din urma forteaza firmele sa reduca din personal. Acest cerc nu va fi intrerupt in viitorul apropiat."
Economia Germaniei s-a bazat pe exporturi pentru alimentarea redresarii. Cererea interna, care include cheltuielile consumatorilor, companiilor si guvernului, s-a diminuat cu 0,1% pe cel de-al doilea trimestru. Se estimeaza ca vanzarile din industrie vor scadea pentru al treilea an consecutiv.
In vestul Germaniei, regiune responsabila pentru 90% din productia nationala, numarul somerilor a crescut in septembrie cu 12.000 in timp ce in estul tarii numarul somerilor s-a majorat cu 15.000.
Germania reprezinta in jur de o treime din economia celor 12 state din zona euro,iar franarea redresarii ar putea determina Banca Centrala Europeana sa mentina rata dobanzii de referinta la 2%.
dan.zavoianu@zf.ro
