Femeile au devenit o forta in afaceri in ultimii 30 de ani, depasind barierele sociale. Dar, scrie Financial Times, inca nu apar destul de des in conducerea de varf.
Unele din aceste femei, reprezentand companii din Polonia si Turcia, dar si din vestul Europei, au ramas cunoscute doar partenerilor de afaceri. Cateva, printre care Sari Baldauf, sefa Nokia Networks si Val Gooding, director executiv la Bupa, grupul privat din domeniul sanatatii, conduc afaceri importante, cu mii de angajati si vanzari in valoare de mai multe miliarde de euro.
Unele au reusit in domenii traditional masculine, cum ar fi Francoise Gri, de la IBM France si Barbara Kux, care a parasit Ford pentru Philips. Altele au prosperat in domenii in care femeile s-au descurcat de obicei bine, inclusiv industria media si retail.
Topul realizat de Financial Times ridica problema progresului pe care l-au facut femeile in mediul de afaceri european. Succesul lor individual nu semnaleaza inca o tendinta de modificare a ponderii femeilor in functii inalte de conducere.
Femeile au facut progrese importante in mediul de afaceri in ultimii 30 de ani. Ele ocupa in prezent 30% din pozitiile de manager ale celor mai mari companii europene, potrivit datelor UE. O alta evolutie demna de luat in seama este aceea ca in acest an, pentru prima oara, femeile britanice aflate in functia de sef de departament au castigat, in medie, mai mult decat omologii lor barbati.
La cel mai inalt nivel- in consiliile de administratie si in comitetele managerilor executivi- insa, femeile raman o exceptie. Doar 2% din directorii executivi si presedintii celor mai mari companii europene sunt femei, reiese din statisticile Comisiei Europene.
"Daca 40-50% din angajati sunt femei, nu toate vor dori sa fie manageri, astfel ca procentul mediu de 30% nu este rau. Dar exista in mod cert un ecran de sticla in ceea ce priveste functiile inalte de conducere", spune Val Singh, de la Centrul pentru Dezvoltarea Liderilor de Afaceri Femei, parte a Scolii de Management de la Cranfield, Marea Britanie.
Un sondaj recent realizat in randul directorilor de la cele mai mari 200 de companii din 13 tari vest-europene a relevat faptul ca femeile ocupa doar 8% din locurile din consiliu. Este o mare diferenta intre Scandinavia, unde acest procent este cel mai ridicat, si Spania, Belgia si Italia, unde este cel mai redus.
Ceea ce este mai ingrijorator este faptul ca femeile nu ocupa in numar mare pozitiile din management, de unde se aleg de obicei directorii, sustine un sondaj realizat de Reteaua Europeana Profesionala a Femeilor si Egon Zehnder, headhunter-ul international. Doar 5% din managerii de top din aceste 200 de companii sunt femei.
Femeile manager sunt mai apreciate, se pare, tocmai in estul Europei
Tarile care abia au intrat in Uniunea Europeana ar putea constitui o noua sursa de forta feminina in afaceri: in Letonia, Romania si Slovenia, datele Uniunii Europene arata ca femeile ocupa un numar mai mare de pozitii in consiliile de conducere decat in celelalte tari din "vechea Europa", cu exceptia Norvegiei.
Europa a ramas in urma Statelor Unite ale Americii, unde liderii femei precum Carly Fiorina, director executiv la Hewlett-Packard, si Sallie Krawcheck-a carei numire in functia de director financiar la Citigroup a fost anuntata recent- au un cuvant greu de spus. Femeile americane au avut succes si peste hotare, de exemplu Rose Marie Bravo si Nancy McKinstry, care conduc Burberry si respectiv Wolters Kluwer.
Cu toate acestea, lucrurile nu se misca mai usor nici in varful afacerilor americane, sustine Catalyst, oraganizatia new-yorkeza care militeaza pentru avansarea femeilor. Anul trecut, femeile detineau 13,6% din locurile din consiliul companiilor cuprinse in topul Fortune 500, in usoara crestere fata de procentul de 12,4%, de acum doi ani.
Laura Tyson, decanul american al London Business School si membru al juriului utilizat in topul realizat de Financial Times, este de parere ca SUA are un avantaj pentru ca universitatile si colegiile au inceput in anii '60 sa convinga tinerele sa studieze materii- cum ar fi matematica si contabilitatea- care duceau la cariere in domeniul business. Si presiunea aplicata de organizatii precum Catalyst, fondata in 1962, a convins companiile sa ia in serios problemele legate de discriminarea sexuala. "SUA mai are un drum lung de parcurs", a declarat Tyson.
In zonele din Europa unde se produc schimbari in acest domeniu, presiunea externa joaca un rol important. In Marea Britanie de exemplu, guvernul, scolile de afaceri si companiile mai importante si-au unit fortele pentru a rezolva problema plasarii femeilor in functii de conducere.
La fel ca si in SUA, si in Marea Britanie companiile devin tot mai constiente de importanta femeilor, atat ca forta de munca, cat si in calitate de consumatori. In restul Europei, lucrurile nu stau tocmai la fel, sustine Singh, de la Cranfield.
Topul realizat de Financial Times contine cateva sefe de companii britanice. Dar femeile nu reprezinta in prezent decat 9% din pozitiile de conducere ale corporatiilor luate in calculul indicelui FTSE100. Si nu exista decat o singura femeie in functia de CEO: Dame Marjorie Scardino, nascuta in SUA, care conduce grupul media Pearson , detinatorul Financial Times. Iar ea nu apare in top, deoarece a facut parte din comisia de juriu.
In state precum Germania, Italia si Olanda, in care femeile apar foarte rar in functii de top, programul scolilor si posibilitatile reduse de ingrijire a copilului de persoane din afara familiei fac dificila combinarea carierei cu responsabilitatile familiale. De vina sunt si mentalitatile conservatoare care domina inca mediul de afaceri.
Unele domenii sunt mai "feminine" decat altele
Femeile par sa aiba mai mult succes in alte domenii, precum politica, sectorul public si activitatile de voluntariat. Potrivit datelor Uniunii Europene, femeile ocupa in medie 25% din posturile de ministru din cadrul guvernelor europene, si circa 23% din scaunele de deputat.
Sunt amintite multe motive pentru care femeile nu ar manifesta o predilectie pentru viata corporatista, sau pentru inclinatia lor de a o parasi: ele prefera carierele care au un scop clar, de domeniul public sau social, isi doresc mai multa flexibilitate decat poate oferi ierarhia corporatista, nu se simt atrase de putere, le lipsesc retelele de cunostinte si modelele.
Unul dintre obstacolele cu care se confrunta femeile care aleg o cariera in cadrul unei companii este presiunea pentru o avansare rapida in jurul varstei de 30-40 de ani. "Este foarte greu pentru femeile care au angajamente familiale", spune Judy Greevy, de la Centrica, grupul energetic britanic. Potrivit ei, fenomenul de imbatranire a populatiei va schimba modul traditional de desfasurare a carierei. "Nu vom putea spune ca daca nu ai reusit pana la varsta de 39 de ani, ai ratat toate sansele", a explicat ea.
Un alt obstacol este acela ca femeile adesea nu au parte de experienta practica in afaceri, necesara avansarii in pozitii inalte, sustin cerecetarile facute de Catalyst si Conference Board, grupul american de cercetare in domeniul afacerilor. Cu toate ca lucrurile incep sa se chimbe, femeile sunt mentinute in principal pe posturi mai putin importante, cum ar fi in departamentul de resurse umane, decat in management.
In cee ce priveste femeile care ajung sa conduca mari companii europene, ele trebuie sa aiba, pe langa experienta practica, competenta si tenacitate, abilitatea de a-si bloca latura sensibila. Faptul ca sunt putine femei in functii de conducere la face obiectul unei supravegheri intense in media.
Atunci cand aleg sau sunt alese in functii importante, atat expunerea fata de public, cat si riscul, cresc. In SUA, Fiorina si Anne Mulcahy de la Xerox si-au condus companiile in vremuri dificile, in timp ce unele din femeile cuprinse in topul FT, cum ar fi McKinstry si Pat O'Driscoll de la Northern Foods, sunt in mijlocul restructurarii companiilor lor.
Pentru pionieri, succesul si esecul sunt amplificate. "Vei fi privit ca diferit, si asta aduce cu sine atat lucruri pozitive, cat si negative", spune Tyson. "Fiind vorb ade o premiera, asteptarile sunt extrem de ridicate. Acesti oameni sunt supusi unei mari presiuni", a continuat ea.
Faptul ca totusi sunt gata sa accepte riscul si sa suporte o asemenea presiune, spune multe despre femeile care figureaza pe lista.
Numarul unu in topul Financial Times: sefa de la Nokia
Sari Baldauf, vice-presedinte executiv si general manager al Nokia Networks, a vazut industria telefoanelor mobile crescand de la 5 milioane de abonati in 1988 la circa 1,7 miliarde in acest an. Sari Baldauf, care a venit la Nokia in 1983, conduce in prezent o companie cu peste 15.000 de angajati si vanzari pe 2004 estimate de analisti la circa 6,2 miliarde euro (7,7 miliarde dolari).
La sediul Nokia din Helsinki, finlandeza de 49 de ani apreciaza alegerea sa drept cea mai proeminenta figura feminina a mediului de afaceri din Europa ca o mare onoare: o recunoastere nu numai a ei, ci, mai important, pentru echipa care o inconjoara. "Cateodata oamenii aflati in functii de conducere sunt prea mult in centrul atentiei", spune ea.
Pozitia sa ca model al femeilor de afaceri nu a fost una cu care s-a identificat intotdeauna. In 2002, ea isi dezvaluia experienta: "Am invatat ca abilitatea de a rezolva problemele nu are nici o legatura cu sexul unei persoane. Are legatura cu capacitatea de a-si pune capul la bataie. Este vorba de curaj- de a accepta riscurile, de a se descurca in situatii incomode". ioana.leaua@zf.ro
