China vrea ca moneda sa să joace un rol major în comerţul şi finanţele mondiale. Însă, deşi aceasta a înregistrat progrese semnificative în acest sens, yuanul se devalorizează sub presiunea încetinirii economiei şi războiului comercial cu SUA.
Analiştii spun că încercările Chinei de internaţionalizare a yuanului se vor lovi de asaltul tarifelor lansate de administraţia americană.
„Internaţionalizarea monedei chineze ar putea încetini temporar în cel de-al doilea semestru al acestui an”, a declarat Ken Cheung, strateg în cadrul Mizuho Bank, pentru CNBC.
Tensiunile comerciale au scos la iveală vulnerabilităţile economiei chineze, vulnerabilităţi care-i îngrijorează pe investitori.
Yuanul se afla deja în declin în acest an, iar tensiunile legate de tarife nu reprezintă singurul factor din spatele scăderii. Totuşi, tarifele joacă un rol important. Kelvin Lau, economist la Standard Chartered, avertizează însă că povestea din jurul viitorului yuanului este complexă şi nu se poate rezuma la războiul comercial.
„Există multe, multe modalităţi în care China îşi poate deschide economia”, arată acesta.
Un pas major în lupta Chinei de internaţionalizare a yuanului a fost făcut în 2016, când acesta a devenit monedă de constituire de rezerve.
Înainte de acest an, China a deschis centre de clearing pentru yuan într-un număr în creştere de capitale europene, printre care şi Budapesta, pentru a pregăti infrastructura necesară pentru derularea tranzacţiilor în yuani în afara graniţelor sale.
Banca centrală a ţării alesese deja Sydney, Seul, Paris, Luxemburg, Londra, Frankfurt, Singapore şi Hong Kong drept centre globale pentru tranzacţiile cu yuani.
În vara anului trecut, Ungaria devenea ultima ţară est-europeană care lansa o obligaţiune în yuani în China, potrivit Financial Times.
Decizia Ungariei a venit după ce Polonia devenise anterior prima ţară non-asiatică ce emisese o obligaţiune panda. Prima ţară care a emis o astfel de emisiune a fost Coreea de Sud în 2015.
În acelaşi an, HSBC devenea prima bancă străină care emitea o obligaţiune panda. Producătorul auto german Daimler a fost prima firmă financiară străină care a făcut un astfel de pas, în 2014.
La începutul acestui an, depozitele în yuani din Hong Kong, cel mai mare centru offshore pentru moneda chineză, se situau la cel mai ridicat nivel dintr-un an, iar banca centrală germană a anunţat că vrea să-şi plaseze o parte a rezervelor în yuani, aceasta fiind una dintre primele bănci centrale din afara Asiei care a făcut un astfel de pas, potrivit Reuters.
Şi Turcia şi-a anunţat recent intenţia de a emite obligaţiuni în yuani pentru prima dată.