Banca Centrala Europeana a declarat ca exista o incertitudine semnificativa care planeaza asupra revigorarii economice a celor 12 state care folosesc euro, ca urmare a cresterii de 65% a pretului petrolului, informeaza Bloomberg.
"Daca preturile petrolului vor ramane mari, sau daca vor creste in continuare, ar putea avea un impact extrem de puternic asupra relansarii economice, atat in cadrul zonei euro, cat si in afara", se specifica in raportul BCE aferent lunii octombrie, ca un ecou al remarcilor facute saptamana trecuta de presedintele bancii, Jean-Claude Trichet.
Preturile la petrol, care atinsesera acum doua zile la New York un nivel record de 54,05 dolari vor afecta cresterea globala de anul viitor, a anuntat FMI inca de pe 29 septembrie. SUA, Japonia si zona euro, primele trei economii ale lumii, au crescut fiecare in cel de-al doilea trimestru al anului cu un ritm mai mic decat cel aferent primului trimestru.
"Sunt din ce in ce mai ingrijorati de perspectivele cresterii economice dar in acelasi timp ei cred ca diminuarea ratelor dobanzii nu este raspunsul la problema mentinerii unor preturi mari la petrol", a afirmat Steve Webster, economist la firma londoneza 4Cast.
"Evolutia preturilor la petrol au avut un impact direct" asupra inflatiei, a anuntat ieri BCE. Totusi, "evolutia salariilor a ramas moderata iar acest ritm ar trebui sa se mentina." Trichet a anuntat luna trecuta ca cei de la BCE estimeaza o medie a inflatiei de 2,2% pentru acest an si ca va incetini la 1,8% pentru 2005.
Cel putin opt rapoarte date publicitatii saptamana trecuta au semnalat incetinirea cresterii economice in regiunea euro, care valoreaza 9 miliarde de euro. Ritmul expansiunii producatorilor si prestatorilor de servicii s-a diminuat, retail-ul e in declin si productia industriala a celor mai mari economii din UE a scazut mai drastic decat previzionau analistii.
Morgan Stanley, a doua companie de brokeraj din SUA, si-a micsorat previziunea de crestere pentru anul 2005 in ce priveste zona euro, de la 2% la 1,7%. Preturile record atinse de petrol, care a trecut si de pragul psihologic de 54 de dolari pe baril, ameninta cu declansarea recesiunii economice.
Si Comisia Europeana a spus ieri ca in nici un caz ritmul de crestere nu va accelera anul acesta. Comisia a calificat aceasta revenire economica drept "timida".
Nici americanii nu stau mai bine
Economia americana va creste cu doar 3,8% pana in decembrie, fata de 4%, cat estimasera analistii initial. In al doilea trimestru, economia SUA a crescut cu doar 3,3%, cel mai slab ritm din ultimul an.
Pretul petrolului brut care va fi livrat in noiembrie a crescut cu 1 procent la bursa din New York, ajungand la nivelul de 54,17 dolari per beril.
Presedintele Rezervei Federale, Alan Greenspan, si alti oficiali din lumea bancara au reclamat o linistire a cresterii economice cauzata de costurile crescute ale energiei.
Insa nu toti sunt afectati de cresterea preturilor la petrol. Cu siguranta nu statele producatoare de petrol. Arabia Saudita isi majoreaza cheltuielile sociale iar Emiratele Arabe Unite construiesc cele mai impunatoare cladiri ale zilelor noastre.
Decizia Nigeriei de a majora cheltuielile guvernamentale de anul viitor cu un sfert este unul dintre multiplele efecte ale preturilor mari la titei. Declinul acestei tari este un exemplu al planurilor internationale defectuoase de reducere a saraciei din Africa. Ce nu au putut face mai marii lumii face acum petrolul.
Olsegun Obasanjo, presedinte al natiunii aflate in pragul colapsului economic datorita coruptiei, proastei administrari a resurselor si a imprumuturilor internationale controversate, a anuntat ca jumatate din castigurile neasteptate din petrol, estimate pana acum la 3,2 miliarde de dolari, va fi folosita pentru imbunatatirea infrastructurii, a serviciilor sociale si pentru investitii in sectorul petrolier.
Nigeria, cea mai numeroasa natiune africana si a doua economie din Africa, produce peste 2 milioane de barili pe zi, din care peste jumatate se duc spre SUA. Totusi, se estimeaza ca venitul pe cap de locuitor a scazut cu un ritm mediu de 1,5% pe an intre mijlocul anilor '70 si 2000.
Nigeria, exclusa din initiativa de reducere a datoriilor tarilor sarace partial datorita rezervelor de petrol, a inceput chiar sa faca progrese in campania sa pe termen lung de stingere a datoriei. dan.zavoianu@zf.ro
