Multe tari ex-comuniste sunt afectate din punct de vedere arhitectural de constructiile sponsorizate de stat. Enormele constructii din beton care au devenit sinonime cu regimul comunist au fost proiectate avand in vedere in primul rand pragmatismul, nu aspectul estetic, scrie The Slovack Spectator.
Pentru fiecare proiect incheiat cu succes, cum sunt podul New Bridge si cladirea Slovack Radio din Slovacia, exista un proiect esuat. Pe jumatate terminate, aceste monumente ale zadarniciei dau impresia unor gauri negre care absorb milioane de "galbeni" din cuferele statului.
Tendinta este ca proiectele de constructii mari finantate din fonduri publice costa, in general, mult mai mult decat pretul programat. Noua cladire a Teatrului National Slovac, cunoscuta si sub denumirea "elefantul alb", a fost proiectata in 1985, cand s-a previzionat ca va costa 800 milioane coroane cehoslovace. Douazeci de ani mai tarziu, "bestia" a consumat aproximativ 3,5 miliarde coroane slovace (88 milioane euro), iar statul cere alte 800 milioane coroane slovace (20,1 milioane euro). Cresterile de pret sunt in stransa legatura cu intreruperile lungi ale procesului de constructie. Materialele care in trecut era ieftine au devenit acum scumpe, preturile energiei au crescut, salariile fluctueaza, guvernele se schimba si se preocupa de noi probleme.
In prezent, parerile sunt divergente in legatura cu vanzarea de catre stat a "elefantului alb" sau continuarea alocarii de fonduri pentru terminarea constructiei. Daca guvernul va decide sa pastreze cladirea, apar doua intrebari: unde va gasi statul fondurile necesare si in ce mod vor fi afectate teatrele din alte regiuni ale tarii.
Un alt proiect de constructii care traverseaza o criza financiara este al cincilea pod peste Dunare din Bratislava, podul Kosicka. Cand un consortiu alcatuit din companiile Doprastav si VA Tech Voest a castigat concursul de oferte pentru a construi podul, proiectul era deja in intarziere cu un an. Cand consortiul a fost acuzat de dumping (pretul oferit a fost cu 22% mai mic decat al celorlalti competitori), a intervenit Banca Europeana de Investitii. Promitand un imprumut in valoare de 45 milioane euro Slovaciei, adica 50% din costul previzionat al podului, a castigat dreptul de a contracta compania de constructii. In septembrie 2002, castigatoare a licitatiei a fost confirmata compania VA Tech Voest. De atunci cetatenii acuza afacerea pentru lipsa de transparenta.
Constructia podului Kosicka a inceput in februarie 2003, cu doi ani intarziere. Acum, cand 90% din constructie este terminata, conducatorii proiectului cer statului fonduri suplimentare in valoare de 402 milioane coroane slovace (10,1 mil. euro), in ciuda faptului ca Ministerul Finantelor a acoperit deja cresterea TVA de la 10 la 19%, suma ce se ridica la aproximativ 279 milioane coroane slovace (7 milioane euro).
Investitorul proiectului, compania Metro, in care Bratislava detine o participatie majoritara de 66%, pretinde ca cererea de fonduri aditionale nu contravine prevederilor din contractul initial. Conform reprezentantilor Metro, contractul stipuleaza ca antreprenorul va primi pretul initial al ofertei, plus TVA, plus diferenta dintre pretul estimat in 1999 si pretul real al constructiei. Purtarorul de cuvant al primarului Bratislavei, Milan Vajda, apara proiectul Kosicka. Conform primariei, nu exista nici un dubiu asupra terminarii proiectului. Mai mult, Vajda nu priveste podul ca pe un bun exemplu de management ineficient. El spune ca acest caz a fost exagerat si mentioneaza alte proiecte ale caror intarzieri au fost mult mai mari decat in cazul Kosicka: cladirea Bancii Nationale a Slovaciei, din Bratislava, si stadionul Saska Arena din Praga.
Un alt proiect civil prelungit este tunelul Sitiny din Bratislava. Acesta este parte a autostrazii D2, care leaga Republica Ceha de Ungaria, traversand capitala slovaca. De aceasta data, probleme geologice neprevazute au rezultat in intarzieri si cresteri de pret. Tunelul ar fi trebuit sa coste statul 1,13 miliarde coroane slovace (29 milioane euro) fara TVA. In martie, tunelul fiind inca departe de a fi terminat, Compania Nationala a Autostrazilor investise deja 1,27 miliarde coroane slovace (32,6 milioane euro). In timp ce o examinare atenta a locului pe care urma sa fie amplasat podul ar fi putut ajuta investitorul sa previzioneze mai exact costurile necesare, aceasta ar fi insemnat o investitie suplimentara in valoare de 500 milioane coroane slovace (12,8 milioane euro), plus eventuale intarzieri. In concluzie, studiul geologic este mai scump decat eventualele intarzieri pe parcursul lucrarii.
Proiectele pentru construirea de autostrazi se situeaza pe primul loc in topul intarzierilor si al depasirii bugetelor. Ministerul Finantelor a admis ca pretul autostrazilor in Slovacia este mare in comparatie cu nivelurile internationale. Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale va aloca 18,2 miliarde coroane slovace (458 milioane euro) pentru constructii de autostrazi si sosele, reprezentand o crestere semnificativa fata de anul trecut.
Intr-un efort de a reduce surprizele financiare pe care construirea de autostrazi le-a adus in trecut, Ministerul Finantelor incurajeaza companiile de constructii straine sa se inscrie in cadrul licitatiilor organizate pentru contractarea antreprenorului. "O analiza a dezvoltarii infrastructurii de pana acum a demonstrat ca preturile sunt, de multe ori, crescute artificial prin amplificarea atat a costurilor, cat si a preturilor materiilor prime", a spus purtatorul de cuvant al ministrului finantelor, Peter Papanek. Un alt motiv pentru care proiectele de autostrazi slovace sunt costisitoare este constructia generoasa, permitand puncte de intrare si iesire multiple, precum si cererile exprimate de municipalitati cand un proiect trece prin regiunea lor. Cum va reusi statul slovac sa echilibreze bugetul, avand in vedere priceperea sa de a subestima costurile, se va vedea in viitor. Acum exista alte probleme de rezolvat. Printre acestea, tunelul Branisko, estimat initial la un cost de 5,64 miliarde coroane slovace (141 milioane euro), cheltuielile pana acum s-au ridicat la 7,6 miliarde coroane slovace (194 milioane euro), iar activitatile de constructie au fost intarziate cu 3,5 ani. Exista suspiciuni ca fonduri publice au fost deturnate spre alte surse in timpul constructiilor. stelian.vezentan@zf.ro
