Business Internaţional

"Comertul echitabil", varianta de piata a concursului "Pretul corect". Dar castigatorii nu sunt cei care ar trebui

14.06.2004, 00:00 43

Intr-o piata alimentara din suburbiile Boston-ului, sectorul de cafea era plin de foi volante conform carora 5% din vanzari ar fi donate producatorilor.
Etichetele explicau ca boabele erau "achizitionate in conformitate cu standardele internationale pentru comert echitabil", iar promotionalele intrebau: "Cafeaua ta este echitabila pentru fermieri?".
Astfel de materiale reflecta o campanie internationala, tot mai activa, de a plati fermierilor saraci din tarile subdezvoltate mai mult decat pretul de piata pentru bunuri cum ar fi cafeaua, bananele si ciocolata. Fondurile suplimentare au ajutat mii de fermieri sa finanteze proiecte de educatie, sanatate si training, printre altele. "Comertul echitabil" are tot mai mare priza in Statele Unite, insa experienta europeana arata ca marii castigatori nu sunt intotdeauna fermierii, ci comercianti cu amanuntul, care uneori cer preturi deosebit de ridicate sub pretextul "comertului echitabil", creandu-si o imagine de cetateni model. Afacerea le merge pentru ca de obicei consumatorii primesc foarte putina informatie, sau chiar deloc, despre cat anume din pretul unui produs ajunge la fermieri. In unele cazuri, luati la  intrebari in legatura cu marjele inregistrate, retailerii au diminuat preturile.



Cine castiga
Sainsbury's, un lant de supermarketuri din Marea Britanie, detinut de J Sainsbury PLC, a vandut banane la un pret de patru ori mai mare decat cel conventional si de 16 ori mai mare decat suma pe care o primesc producatorii agricoli. Tesco PLC, cel mai mare lant de supermarketuri din Marea Britanie, a stabilit recent pretul a 2,2 kilograme (1 pound) de cafea "echitabila" la 1,88 lire sterline (2,81 euro), in timp ce cultivatorii primesc cu doar 24 de pence peste pretul de piata.
"Supermarketurile profita de pe urma acestei etichete pentru ca sunt constiente ca clientii lor sunt dispusi sa plateasca putin mai mult pentru un comert echitabil", a declarat  Emily Dardaine, manager pe sectorul produse din fructe al Fairtrade Labelling Organizations International (FLO - Fundatia Internationala a Organizatiilor de Etichetare a Comertului Echitabil), federatia grupurilor care aplica acest tip de comert, cu sediul in Germania. In acelasi timp, ambele supermarketuri afirma ca nu folosesc comertul echitabil in interes propriu.
Anul trecut, vanzarile globale de bunuri in regim de comert echitabil - de la nuci la vin - au depasit 700 milioane de dolari (570 milioane euro). Vanzarile explozive din Europa au atras atentia companiilor americane, printre care Starbucks Corp., Procter&Gamble Co. si Dunkin' Donuts, o unitate a Allied Domecq PLC, care au inceput sa ofere cafea la pret "echitabil".
Istoria comertului echitabil a inceput acum 50 de ani, cand misionarii au aranjat ca bisericile occidentale sa vanda produse artizanale africane si apoi sa remita profiturile satelor de pe acest continent. La sfarsitul anilor '60-'70 au aparut in Europa si in SUA "magazine globale" ("world shops"), care trebuiau sa le dea vanzatorilor din tarile in curs de dezvoltare acces la pietele din vest. Magazinele achizitionau produse artizanale, textile si bunuri de consum precum cafeaua, ceaiul si mierea direct de la cooperative si micii agricultori, neexistand intermediari care sa pretinda o parte din vanzari.
In 1988, o fundatie olandeza a introdus o noua eticheta pentru cafeaua vanduta cu amanuntul si care purta numele de Max Havelaar, un erou fictiv al literaturii populare din secolul 19, care a militat pentru tratamentul mai bun al muncitorilor indonezieni de pe plantatiile olandeze de cafea. Pentru a beneficia de eticheta respectiva, companiile trebuiau sa plateasca un pret minim pentru cafea, care garanta profitul cultivatorilor si unele prime pentru finantarea proiectelor de dezvoltare la fabricile lor. Aceasta le-a dat fermierilor acces la consumatorii occidentali, fara a se expune riscurilor de fluctuatie a preturilor de piata, care uneori ajung sub nivelul costurilor de productie.
De exemplu, boabele de cafea arabica se vand la ora actuala, pe piata globala, cu circa 82 centi americani/pound (2,2 kilograme). Pretul minim de comert echitabil, care a ramas neschimbat din 1988, este de 1,26 dolari. Dean Cycon, director executiv al Dean's Beans din Orange, Massachusetts, care se ocupa cu comertul en-gros, spune ca in general pe fermieri ii costa cam 60 de centi la fiecare pound ca sa obtina cafea.



Informatii disponibile, dar ascunse
Au aparut si organizatii non-profit cu scopul de a lansa produsele care fac obiectul comertului echitabil si in alte tari din Europa, uneori sub etichete diferite. Pentru a imbunatati procesul de  certificare a acestor produse, a fost infiintata FLO in 1997. Federatia cu sediul in Germania colaboreaza cu grupurile din diferite tari, pentru a certifica producatorii ce vor beneficia de pe urma comertului echitabil, a stabili preturile minime, a verifica faptul ca produsele cu aceasta eticheta sunt vandute cu adevarat in folosul fermierilor si a contribui la introducerea unei etichete universale cu comertul echitabil. Intre timp, cele 18 filiale ale FLO din America de Nord, Europa si Japonia se ocupa si de emiterea licentelor pentru companiile care vor avea dreptul de a-si eticheta astfel produsele.
Aceste organizatii nu sugereaza retailerilor cat sa ceara pentru produsele vandute in cometul echitabil; ele afirma ca aceasta ar fi ilegal. Unii critici afirma ca grupurile nu protesteaza impotriva preturilor ridicol de mari promovate de unii comercianti pentru ca acestia ar putea refuza sa mai vanda in regim de comert echitabil, acuzatie pe care organizatiile o resping. Grupurile, la fel ca si retailerii, nu pun in general accentul pe cat din pretul cu amanuntul ajunge cu adevarat la fermieri. Astfel de informatii sunt disponibile, insa sunt ascunse in documente complexe pe pagina de web a FLO.
In unele tari si pentru unii comercianti, diferenta de pret intre produsele comertului echitabil si produsele conventionale echivalente este nesemnificativa. La Migros, un lant elvetian de supermarketuri, bananele in regim de comert echitabil sunt cu aproximativ 10 centime (6,6 centi europeni) mai scumpe decat bananele Chiquita. Un purtator de cuvant al Migros a declarat ca nu este o diferenta mare de pret pentru ca "muncitorii de la Chiquita sunt platiti in mod echitabil, iar costurile de productie sunt similare".



La vanatoare de marje
Este o poveste diferita in unele supermarketuri din Marea Britanie. Sainsbury's, care sustine ca vinde mai multe banane la pret echitabil decat orice alt supermarket britanic, vinde fructele ambalate cate sase si nu in functie de cantitate. O punga de banane din Republica Dominicana, in regim de comert echitabil, care cantareste in jur de un pound, era vanduta recent la Lodra la pretul de 1,49 lire sterline. Aceasta suma este de patru ori mai mare decat pretul unui pound  de banane normale, neambalate, tot din Republica Dominicana. Potrivit FLO, cultivatorii de banane din aceasta tara primesc de la intermediari, in numele comertului echitabil, cam 9 pence pentru un pound.
Sainbury's refuza sa dea publicitatii marjele sale provenite din comertul cu banane, dar directorii executivi ai companiilor de profil estimeaza ca supermarketurile britanice platesc furnizorilor dominicani circa 85 de pence pe kilogram. In acest caz, Sainsbury's castiga cam 2,36 lire sterline la fiecare kilogram.
O purtatoare de cuvant a Sainbury's a declarat ca lantul comercial a generat peste 1 milion de lire sterline pentru proiecte finantate din comertul echitabil din iulie 2000, bani care au ajuns "direct la cultivatori, fiind folositi pentru imbunatatirea drumurilor, scolilor si pentru proiecte care vizeaza intreaga comunitate". Ea  a mai sugerat ca Sainbury's si-a diminuat marjele de profit pentru bananele conventionale, pentru a putea face fata reducerilor de pret operate de concurenta.
La inceputul lunii trecute, la doua zile dupa aceasta declaratie, lantul de magazine a redus pretul cu 17%, pana la 1,23 lire sterline pentru o punga de sase banane vandute in regim de comert echitabil. Purtatoarea de cuvant a declarat ca era vorba de o "coincidenta".
Harriet Lamb, director executiv al Fairtrade Foundation la Londra, care se ocupa de licenta Sainsbury's, a declarat in legatura cu preturile practicate de lantul de supermarketuri ca "Fundatia Comertului Echitabil este preocupata de pretul platit organizatiilor producatoare". Alistair Smith, coordonator international al Banana Link, o organizatie britanica non-profit care promoveaza drepturile muncitorilor din acest domeniu si ale micilor fermieri,  a calificat preturile Sainsbury's drept "nejustificate" si a adaugat ca "ar fi in regula daca un pret mult mai mare ar ajunge la producator".
La Waitrose, un alt lant de supermarketuri britanic, bananele la pret "echitabil" sunt cel mai scump sortiment de banane, la 1,25 lire sterline pentru doar cinci banane. O purtatoare de cuvant declara ca Waitrose nu se foloseste de eticheta cu comertul echitabil pentru a cere suprapreturi si adauga:" Furnizorii si clientii nostri au incredere ca cerem un pret echitabil pentru acest fel de banane". A refuzat sa dezvaluie marja de profit.
Pe site-ul Tesco, cutiile de 1,1 kilograme cafea decofeinizata la pret echitabil erau evaluate recent la un pret cu 46% peste cel al produsului conventional similar. Asta inseamna 1,88 lire sterline in plus pentru fiecare 2,2 kilograme. Fermierului ii este garantat un pret cu 24 de pence peste pretul actual al pietei (de 45 pence/2,2 kilograme). O purtatoare de cuvant a Tesco ca marja de profit a companiei sale pe baza produselor comercializate in comert echitabil este "mult inferioara" celei obisnuite din cauza costurilor asociate.



Reevaluarea preturilor
In SUA, unde produsele la pret echitabil au fost de abia lansate pe piata, au aparut deja anomalii de pret. Wild Oats Natural Marketplace, un lant comercial national cu 78 de puncte de desfacere, detinut de Wild Oats Markets Inc. din Boulder, Colorado, a introdus banane organice la pret echitabil in luna ianuarie, la pretul de 99 de centi pentru 2,2 kilograme - acelasi pret cu bananele organice obisnuite. "Am inregistrat o pierdere de marja, dar credem ca introducerea bananelor la pret echitabil este lucrul cel mai bun pentru fermieri", afirma o purtatoare de cuvant. La sfarsitul anului 2002, compania a introdus cafeaua organica la pret echitabil, la 9,99 dolari/pound, pret identic cu al cafelei organice obisnuite.
La Cafe Borders dintr-o librarie Borders, in New York, pungile de 10 uncii (o uncie este 28 de grame) de cafea la pret echitabil se vand la 9,99 dolari- adica aproape 16 dolari/pound - in timp ce pungile de 12 uncii continand alte sortimente de cafea costa 8,99 dolari, adica 12 dolari /pound. Potrivit documentelor FLO, agricultorii primesc 1,41 dolari/poundpentru cafeaua organica. Borders cere aceleasi preturi pentru cafeaua ambalata in toate cele 437 de cafenele ale sale.
O purtatoare de cuvant pentru Borders Group Inc. a declarat ca, pe baza investigatiilor facute de presa, firma s-a vazut nevoita sa "reevalueze nivelul preturilor". Din 28 iunie, pretul echitabil practicat de Borders pentru cafea va scadea la 7,99 dolari pentru o punga de 10 uncii.
Paul Rice, director executiv al Transfair USA- o filiala a FLO din Oakland, California, care acorda licente pentru produsele ce vor fi vandute in regim de comert echitabil de catre companiile americane- este de parere ca organizatia sa nu ar trebui sa intervina in stabilirea pretului acestor produse si spune ca, in medie, pretul cu amanuntul al acestor produse este cu 10-15% mai mare decat al celorlalte bunuri comparabile.
"Filozofia noastra presupune cat mai putina interventie pe piata", a declarat el.
Luuk Laurens Zonneveld, managing director la FLO, a recunoscut ca "are o problema" cu pretul prea ridicat cerut de companiile care practica acest fel de comert, "comertul echitabil". Potrivit lui Zonneveld, daca organizatia sa afla ca un comerciant practica preturi "extraordinar de mari", membrii FLO vor avertiza compania ca un pret mai scazut ar face ca produsul sa "aiba o sansa mai buna de a castiga cota de piata".