Criza imobiliara din Statele Unite si falimentul bancii de investitii Lehman Brothers din septembrie 2008 s-au repercutat si la nivelul Europei Centrale si de Est.
Incepand cu octombrie 2008, Ungaria, Romania, Serbia, Bosnia si Letonia au primit ajutoare directe de la FMI, in timp ce Polonia a reusit sa incheie cu Fondul un acord privind o linie de credit flexibila.
In prezent alte state, precum Bulgaria, Croatia si Lituania, se intreaba daca ar fi inteleapta o astfel de decizie si in cazul lor, conform unei analize realizate de firma de cercetari Stratfor.
Intre 2001 si 2007, anii de boom ai regiunii, creditele au inceput sa fie acordate pe banda rulanta, iar consumul a devenit motorul de crestere in Europa Centrala si de Est.
Schimbarile geopolitice din regiune au atras capital international. Bancile din Occident au sesizat oportunitatea si s-au extins.
Creditele in valuta au fost principala lor arma si totodata cele care au semnat sentinta pentru debitorii care odata ce monedele din regiune s-au depreciat nu si-au mai putut achita datoriile. Astfel, datoria externa a tarilor din Est a ajuns sa reprezinte pentru unele state chiar peste 100% din Produsul Intern Brut, asa cum este cazul Ungariei, cu 134,5%, al Letoniei cu 124% sau al Bulgariei cu 102,4%. La polul opus sunt Cehia, Polonia si Romania, cu ponderi din PIB de sub 50%.
In prezent monedele s-au stabilizat, datorita ajutoarelor internationale si nu exista sansa unor devalorizari subite in viitorul apropiat.
Dilema guvernelor din regiune este acum sa isi protejeze moneda sau sa stimuleze cresterea?
Solutii pentru iesirea din criza
Pentru Europa Centrala, discrepanta in ceea ce priveste ratele dobanzii de referinta intre tarile din regiune si statele zonei euro este o problema dificila, greu de digerat. Economiile mai mari si mai stabile isi pot permite sa impuna dobanzi mai reduse, pe cand cele mici si mai putin stabile stabilesc rate ale dobanzii mai mari deoarece investitorii cer ceva mai mult pentru riscul pe care si-l asuma.
Europa Centrala trebuie sa compenseze pentru riscurile politice latente si pentru pericolul inflationist cu rate ale dobanzii mai mari.
Statele din regiune au astfel doua optiuni: ele pot fie sa interzica prin lege creditarea in valuta, decizie care ar afecta puternic intregul proces de imprumut in Europa Centrala si de Est, si ar avea impact negativ asupra procesului de crestere, fie pot incerca sa adere la euro.
Adoptarea euro depinde de altii
Cea de-a doua optiune depinde si de statele zonei euro, daca acestea accepta in clubul lor noi membri. Aderarea de noi state din Europa Centrala si de Est presupune relaxarea conditiilor impuse noilor membri. Europa Centrala si de Est are o datorie externa de 870 mld. dolari (604 mld. euro). Statele au cerut ajutor de la FMI pentru a evita intrarea in incapacitate de plata, insa aceste imprumuturi sunt insotite de conditii care cer de regula guvernului sa adopte o serie de masuri dure in special in ceea ce priveste reducerea cheltuielilor - micsorarea pensiilor, a ajutoarelor de somaj, a numarului de locuri de munca din sectorul public.
UE ar putea fi o alternativa de finantare pentru statele din regiune insa Buxellesul are propriile sale conditii. UE cere ca bancile din uniune care opereaza in regiune sa fie ajutate doar cu fonduri pe care Bruxellesul le ofera.
