Business Internaţional

Rezerva Federală americană, cea mai puternică bancă centrală din lume, a intrat în hora reducerilor de dobânzi, dar a dezamăgit pieţele şi pe preşedintele Trump cu o intervenţie mult prea precaută. Mai mulţi senzori de recesiune trimit semnale îngrijorătoare

Preşedintele SUA Donald Trump despre decizia băncii centrale de a reduce uşor dobânda de politică monetară: „O tăiere mică nu este suficientă, dar oricum tot noi vom câştiga.“

Preşedintele SUA Donald Trump despre decizia băncii centrale de a reduce uşor dobânda de politică monetară: „O tăiere mică nu este suficientă, dar oricum tot noi vom câştiga.“

Autor: Bogdan Cojocaru

01.08.2019, 19:30 1324

Rezerva Federală americană (Fed), cea mai puternică bancă centrală din lume, a redus uşor dobânda de politică monetară pentru prima dată în mai mult de zece ani pentru a pregăti economia, totuşi solidă, de impactul războaielor comerciale ale preşedintelui Donald Trump şi al încetinirii globale.

Şeful statului, pentru că este adeptul creşterii economice pe datorie, vrea dobânzi şi mai mici şi a atacat intervenţia instituţiei. Preşedintele băncii centrale, Jerome Powell, a spulberat speranţele Casei Albe şi pieţelor că acesta este începutul unui ciclu lung de relaxare a politicii monetare, dar a lăsat uşa deschisă pentru noi reduceri.

Unul din efectele imediate ale deciziei Fed este aprecierea dolarului faţă de euro şi lira sterlină, ceva nedorit de Trump doarece un dolar puternic face mai scumpe exporturile americane şi mai ieftine importurile din Europa. Luna trecut, Banca Centrală Europeană a menţinut dobânzile, dar a netezit calea reactivării unor instrumente de stimulare economică precum reducerea dobânzilor sau achiziţii de active. Unii analişti spun că BCE a aşteptat să vadă direcţia în care o ia Fed pentru a o urma sau nu cu propria reducere de dobânzi cel mai devreme în septembrie.

Economia americană trece prin cea mai lungă perioadă de expansiune din istoria recentă, dar mai mulţi senzori de recesiune au început să trimită semnale neliniştitoare. În zona euro, ritmul de creştere economică s-a înjumătăţit în trimestrul doi.

Fed a tăiat ţinta dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 2-2,25%. Printre argumentele deciziei, care nu a fost unanimă, comitetul de politică monetară al băncii a citat şi presiunile inflaţioniste slabe, o problemă majoră şi în zona euro. Reducerea a fost conformă cu aşteptările pieţelor, dar a atras rapid critici din partea lui Trump, care face neobosit presiuni asupra băncii centrale să taie mai agresiv dobânzile. Preşedintele este din nou în campanie electorală. Trump îi asigură pe americani că economia este „mai în formă ca niciodată“, dar vrea ca Fed să intervină pentru a slăbi dolarul, dând astfel un avantaj competitiv exportatorilor americani.

„Ca de obicei, Powell ne-a dezamăgit“, a scris Trump în stilu-i caracteristic pe Twitter. Trump este dezamăgit pentru că Powell a descris prima reducere de dobânzi de după 2008 ca fiind doar „o ajustare a dobânzii în mijlocul ciclului“ şi nu a dat niciun indiciu că ar putea urma alte intervenţii asemănătoare, scrie Politico. Pentru unii analişti, acesta este un semn că nici banca centrală nu este sigură care va fi următorul pas. „Ceea ce piaţa ar fi vrut să audă de la Jay Powell şi de la Fed este că acesta a fost începutul unui ciclu de durată de reduceri agresive de dobânzi care să poată ţine pasul cu China, Uniunea Europeană şi alte ţări“, a scris Trump.

Bursele de acţiuni americane, pentru a căror creştere Trump şi-a asumat meritul, au reacţionat cu scăderi la decizia Fed, investitorii aşteptându-se la mai multe indicii despre direcţia politicii monetare. Un alt semnal al interpretării că Fed înclină mai degrabă spre o politică mai aspra decât spre una mai laxă este aprecierea dolarului în urma majorării minime a dobânzii.

Powell a rezistat furiei preşedintelui anul trecut când Fed a majorat dobânzile împotriva dorinţei explicite a lui Trump, ceva ce, spun zvonurile, l-ar fi făcut pe acesta să caute moduri de a-l concedia pe şeful băncii centrale. Unii observatori spun că reducerea dobânzii de acum ar fi o încercare de a îndrepta greşeala de a majora dobânda atunci. „O tăiere mică nu este suficientă, dar oricum tot noi vom câştiga“, a mai scris Trump. Powell insistă că deciziile Fed nu sunt influenţate politic.

Fed înoată în ape nesigure şi recunoaşte acest lucru. „În comerţ se întâmplă ceva neobişnuit. Nu există prea multă experienţă în a răspunde ten­siunilor din comerţul global. Aşa că este ceva ce n-am mai înfruntat până acum şi învăţăm pe percurs“, a spus Powell. Decizia de a reduce dobânda de politică monetară nu a reuşit să aibă efectul dorit asupra unui indicator al pieţei obligaţiunilor pentru recesiune. Curba yieldurilor - un indicator urmărit îndeaproape de investitori, oficiali şi analişti care reflectă diferenţa dintre randamentele titlurilor de trezorerie cu scadenţa la trei luni şi cele ale titlurilor scadente la zece luni - s-a dus mai adânc în teritoriul negativ, atrage atenţia Bloomberg.

Curba yieldurilor a devenit negativă sau s-a inversat, înainte de toate recesiunile economiei americane din ultimii 50 de ani. Analiştii spun că prelungirea traiectoriei negative este un semn că investitorii nu cred că Fed a acţionat suficient de hotărât pentru a ajuta economia. „Mesajul clar care reiese din întărirea dolarului şi din îndreptarea curbei yieldurilor este că pieţele cer cu disperare o politică mai laxă“, crede Subadra Rajappa, strateg la  Société Générale.

Un alt semnal îngrijorător în ceea ce priveşte economia vine chiar de la banca centrală. Un model de probabilitate folosit de Fed New York pentru calcularea probabilităţii venirii unei recesiuni în următoarele 12 luni a atins luna trecută 32%, cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Un nivel de peste 30% a precedat toate recesiunile recente.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO