Scandalul antedatarii optiunilor pe actiuni, folosite de companii pentru a-si rasplati managerii de top cu actiuni sub pretul pietei, i-a costat pe investitori peste 7,9 mld. dolari (6,2 mld. euro), scrie Bloomberg.
Mai mult de doua treimi din cele 117 companii care au anuntat inainte de 31 august inceperea investigatiilor asupra optiunilor antedatate au inregistrat in urmatoarea zi scaderi ale cotatiilor. Scaderea a dus la micsorarea valorii lor de piata cu circa 2,6%. Optiunea da posibilitatea de a cumpara actiuni la un anumit pret care este diferit de cel de pe piata, fixat anterior.
Scandalul a dus la un numar de 220 de procese impotriva a 70 de companii, printre care si Apple Computer sau Home Depot. Investitorii cer despagubiri si restituiri ale sumelor investite. Investigatiile cu privire la antedatare se aseamana cu cele de acum trei ani, cand scandalul tranzactiilor fondurilor mutuale a dus la penalitati de 4,3 mld. dolari (3,4 mld. euro).
"Este o alta lovitura data guvernarii corporatiste si un alt motiv pentru care investitorii sa nu se increada in managementul companiilor", spune Howard Silverblatt, analist pentru piata de capital la agentia de rating Standard & Poor's.
Antedatarea optiunilor pe actiuni este folosita de companii pentru a da un impuls managerilor in a creste cotatiile titlurilor. Organismul de supraveghere a pietei de capital din SUA (SEC) cerceteaza daca aceste optiuni au fost antedatate in perioade in care cursul actiunilor era foarte scazut, managerii beneficiind astfel de un profit nemeritat.
Antedatarile optiunilor care nu au fost facute publice pot ascunde beneficii ale actionarilor si pot distorsiona rezultatele financiare ale companiei, sustin procurorii. Cel putin 19 companii si-au revizuit rezultatele financiare, operand o diminuare a profitului de 2,5 mld. dolari (1,96 mld. euro), iar mai mult de 30 de companii intentioneaza sa-si revizuiasca declaratiile de profit.
In urma investigatiilor, peste 20 de directori si presedinti si-au pierdut postul. Printre ei se numara Gregory Reyes, presedinte executiv al Brocade Communications System, si Kent Roberts, consilier general la McAfee, producatorul de solutii antivirus.
Agentia de presa Bloomberg a efectuat o analiza asupra companiilor care au furnizat probe anchetatorilor intre 1 ianuarie si 31 august. Actiunile companiilor au fost urmarite din momentul in care au fost anuntate oficial investigatiile pana la 1 septembrie.
Rezultatele obtinute pentru fiecare firma au fost apoi comparate cu cele ale companiilor din acelasi domeniu de activitate, folosind indicii bursieri S&P specifici domeniului. Acolo unde nu s-au gasit astfel de indici au fost inlocuiti de indici Bloomberg.
Unele modificari in pretul actiunilor ar fi putut fi explicate prin variatii inregistrate in intreg domeniul. Pentru a elimina sursa acestor distorsiuni, datele adunate de la fiecare companie au fost ajustate scazand modificarea inregistrata de actiunile similare in acea zi.
Actiunile Monster Worldwide din New York au avut pe 12 iunie o scadere de 8,1%, ceea ce s-a tradus printr-o depreciere a valorii de piata cu 433,9 mil. dolari (341,4 mil. euro). Companiile din acelasi domeniu au pierdut doar 1,8 procente in acea zi, scaderea ajustata fiind de 6,3%, adica 339,7 mil. dolari (267,3 mil. euro) din valoarea de piata.
Scaderea ajustata a tuturor companiilor in prima zi de tranzactionare dupa deschiderea investigatiilor a fost de 7,9 mld. dolari (6,2 mld. euro). Neajustata, aceasta s-a ridicat la 10,8 mld. dolari (8,5 mld. euro). Evaluarea nu tine seama de acuzatiile aduse de investigatori, rapoarte de presa sau procese, care au trimis anumite cotatii in jos chiar inainte de ancheta oficiala.
Cotatiile titlurilor a 78 de companii din cele 117 au scazut in prima zi de tranzactionare dupa anuntarea investigatiilor. Cele mai mari scaderi le-au inregistrat QuickLogic, un producator de microcipuri, si SafeNet, un producator de softuri pentru protectia comunicatiilor. Aceste actiuni s-au prabusit cu 22% in zilele in care indicii companiilor din acelasi domeniu au inregistrat mici variatii.
La o saptamana de la anunturile oficiale, 62 din 114 titluri nu recuperasera pierderile, iar 71 dintre ele se situau inca sub competitorii lor. Intregul grup de firme a inregistrat o pierdere de 2%. Pe langa scaderile masive de la QuickLogic si SafeNet, actiunile Comverse, cel mai mare producator de software pentru posta electronica vocala, au inregistrat un declin de 21% in prima saptamana de dupa deschiderea anchetei din martie si se aflau cu 26 de procente in urma indicelui S&P Supercomposite Technology Hardware, care include in portofoliu 115 companii din domeniu.
Dupa o luna, companiile mai aveau de recuperat 5,6% din scaderea inregistrata si se gaseau cu 4,3% in urma companiilor din aceeasi industrie.
Dar cea mai mare scadere a cotatiei, 52% in 30 de zile, au suferit-o titlurile Vitesse Semiconductor, producatorul de microcipuri pentru computerele de retea. Indicele S&P Semiconductors Sub-Industry a scazut in aceasta perioada cu 4%.
Insa pentru unele companii, pagubele au fost unele provizorii. Asyst Technologies din California, un producator de componente pentru semiconductori, a scazut cu 4% pe 14 iunie, intr-o zi in care actiunile principalilor competitori au crescut cu 1,7%. Desi diferenta a ajuns la 8,6% in zilele urmatoare, la mijlocul lunii iulie, cotatiile titlurilor Asyst erau cu 11% mai sus decat inaintea anuntarii inceperii anchetei si cu 13% deasupra competitorilor sai.
Impactul produs de stirea ca optiunile sunt puse sub investigatie a fost si el important. Primele 30 de companii care au anuntat o ancheta intre 14 martie si 25 mai au inregistrat scaderi de 2,9%, situandu-se cu 2,8% in spatele competitorilor. In schimb, ultimele 30 de companii care au facut publica investigatia au scazut cu doar 1%.
Unele din cele mai greu incercate companii in acest scandal, printre care se numara Comverse si Vitesse, si-au schimbat echipa manageriala. Jacob Alexander, fondatorul Comverse, nu a aparut in fata instantei in procesul cu privire la antedatarea optiunilor si a fost dat in urmarire si arestat in Namibia. Vitesse, care si-a concediat presedintele si alti doi manageri pe 17 mai, este nevoita sa faca fata probelor din justitie, proceselor intentate de investitori si somatiilor fondurilor de hedging de a-si plati imediat datoriile.
Scaderea cotatiilor reflecta neincrederea investitorilor in manageri, apreciaza Charles Di Bona, un analist la firma de consultanta Sanford Bernstein. El spune ca investitorii raman ingrijorati chiar si dupa ce echipa manageriala a fost schimbata.
"Companiile care fac astfel de operatiuni nu isi respecta cu adevarat investitorii", spune Di Bona. "Sunt alte metode mult mai usoare de a face bani decat un pariu ale carui reguli s-au schimbat."
Problemele aparute amintesc investitorilor de presedinti executivi lacomi si lipsiti de etica, este de parere Bill Riegel, manager la TIAA-CREF New York, care detine un portofoliu de 380 mil. dolari (300 mil. euro). Multi manageri raman de incredere, spune Riegel, si de aceea, scaderile ofera o buna oportunitate de a cumpara actiuni, cum ar fi cele de la Apple Computer.
Apple anuntase pe 29 iulie ca investigheaza operatiunea de antedatare a unor optiuni si unele beneficii oferite presedintelui Steve Jobs. Titlurile Apple au scazut cu 6% in saptamana urmatoare. De atunci, actiunile producatorului iPod au urcat cu 37% in comparatie cu o crestere de 9,7% a indicelui S&P pentru companiile producatoare de computere si periferice.
