Slovacia are pe jumatate din bogatiile celorlalte tari din Uniunea Europeana, luate ca medie, scrie The Slovak Spectator. In timp ce analistii cred ca zeci de ani vor fi necesari pentru ca Slovacia sa prinda din urma cele mai bogate tari ale Europei, unii, mai optimisti, spun ca acest lucru se va intampla mult mai devreme.
Eurostat, biroul de statistica al UE, a publicat, printre altele, date referitoare la paritatea puterii de cumparare in fiecare stat european. In topul publicat pe 3 decembrie, Slovacia se claseaza pe pozitia 24 din 32, Ungaria si Cehia ocupand locurile 22 respectiv 23.
Eurostat a raportat PIB-ul Slovaciei pe cap de locuitor, ca fiind la 52% din media UE.
PIB si PIB pe cap de locuitor sunt modalitati de masura si comparatie a gradului de dezvoltare economica. Puterea de cumparare reflecta diferentele de preturi intre sisteme nationale iar paritatea puterii de cumparare (PPC) exprima numarul de unitati de valuta necesare pentru cumpararea intr-o tara a aceluiasi volum de bunuri si servicii care se pot obtine cu o unitate monetara a tarii considerata baza de comparare.
Silvia Cechovocova, analist al bancii CSOB, este de parere ca ierarhia prezentata de Eurostat reprezinta o imagine realista a puterii economice a Slovaciei. Ea crede ca economia tarii nu a crescut suficient comparativ cu 1997, pentru a influenta semnificativ standardul de viata.
Istoria este de vina
Zdenko Stefanides, analist in cadrul bancii VUB, pune situatia mai slaba a Slovaciei (devansata de Ungaria si Cehia), pe seama unei pozitii de start defavorabile in urma dezintegrarii Cehoslovaciei, in 1993.
Acesta spune ca anii cu investitii straine directe insuficiente se resfrang asupra situatiei de acum. Mai mult, in opinia lui, privatizarile si initiativele de restructurare a economiei cu adevarat importante nu au aparut decat spre sfarsitul anilor '90.
Totusi, Stefanides crede ca in prezent, cel mai mult conteaza ritmul de recuperare. "Pozitia ocupata de Slovacia nu este tocmai buna, dar trebuie sa privim la dinamica procesului de recuperare. Aici se poate intrezari o reala convergenta, faptul ca Slovacia se apropie din ce in ce mai mult de standardele UE si asta intr-un ritm accelerat: cu aproape un punct procentual pe an", a declarat acesta. De la 45%, nivelul PIB pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumparare) in 1995, Slovacia a ajuns la 52%, in 2003.
"Dintre vecinii nostrii, doar Ungaria a avut un ritm mai accelerat al procesului de convergenta, castigand in ultimii opt ani 11 puncte procentuale, fata de 7 in cazul Slovaciei si cinci in cazul Poloniei.
Stefanides crede ca cea mai simpla metoda de ierarhizare a economiilor este indexul BigMac, prin care se compara preturile hamburgerilor identici McDonalds din tarile luate in studiu. Acesta mai spune ca "PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare" are mai multa insemnatate pentru indivizi decat pentru intreprinderi sau investitori.
Timpul in care Slovacia va prinde din urma tarile mai avansate in clasament depinde de numerosi factori multinationali. Analistul financiar Cechovicova crede ca Slovacia mai are intre 20 si 30 de ani pana la realizarea acestui lucru. "Cel mai important lucru este ca Slovacia sa mentina un ritm de crestere economica superior mediei UE, iar aceasta crestere sa fie sustinuta".
"Fluxul de investitii straine directe trebuie sa continue, iar deficitul trebuie sa scada in continuare", a mai spus Cechovicova.
Potrivit lui Stefanides, banca VUB considera ca Slovacia isi va accelera procesul de indeplinire a criteriilor de convergenta in anii ce vor urma, probabil cu 1,5 puncte procentuale pe an, sau chiar mai mult, mai ales in perspectiva adoptarii euro, in 2009. El sustine ca parerea lui se bazeaza pe anumite argumente.
Istoria a dovedit ca tarile care au venituri mult mai mici decat media UE recupereaza rapid din diferenta, dupa aderarea la UE. Portugalia, Spania si Irlanda sunt exemple bine cunoscute in acest sens. O singura tara, Grecia, a inregistrat un declin relativ al venitului, in primii zece ani dupa aderare, in principal pe fondul indisciplinei fiscale si al reformelor structurale insuficiente.
Potrivit lui Stefanides, accelerarea investitiilor straine directe ar trebui sa stimuleze procesul de indeplinire a criteriilor de convergenta pentru Slovacia.
Spre comparatie, influxul de investitii straine directe in Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda a cunoscut, in medie, o majorare de la 1,1% din PIB la 2% din PIB, in cei cinci ani care au urmat aderarii la Uniunea Europeana.
Fluxurile de investitii straine directe s-au stabilit apoi la circa 1,5% din PIB, in urmatorii cinci ani.
Atuurile Slovaciei
Stefanides este de parere ca forta de munca ietina, dar bine educata, proximitatea geografica fata de pietele europene cheie, precum si o cota unica de impozit de 19%- benefica pentru mediul de afaceri- ar trebui sa sporeasca si mai mult influxul de investitii straine in Slovacia.
Reformele economice adoptate de actualul guvern slovac, precum cele din sistemul fiscal, al fortei de munca si sistemul de pensii, au creat un mediu favorabil cresterii propulsate de motoare autohtone.
Potrivit lui Stefanides, Slovacia are sansa de a deveni una din cele mai sanatoase economii din UE, din punct de vedere structural. In consecinta, va atinge rapid standardul de viata din Europa Occidentala.
Datele furnizate de Eurostat indica faptul ca Luxemburgul este cea mai bogata tara din Uniune. Produsul intern brut pe cap de locuitor, exprimat in termenii paritatii puterii de cumparare, era mai mult decat dublul mediei UE-25, pe 2003. PIB pe locuitor in Luxemburg ar putea reprezenta insa o valoare supraestimata, avand in vedere ca o mare proportie din forta sa de munca trece granita pentru a lucra. Aceste persoane nu sunt considerate parte a populatiei rezidente, care este utilizata in calculul PIB pe locuitor.
Irlanda se situa, din punct de vedere al PIB pe locuitor, cu o treime peste medie, in timp ce Danemarca, Austria, Olanda, Marea Britanie si Belgia aveau un PIB pe locuitor cu 20% mai mare decat media UE.
Suedia si Finlanda au inregistrat un PIB pe locuitor cu 15 procente peste media UE, in timp ce acest indicator a depasit, in Franta, Germania si Italia, cu 10% media europeana. Spania se situa putin sub medie, iar in Grecia, Cipru si Slovenia, produsul intern brut pe cap de locuitor era cu 20% mai mic.
Malta si Portugalia s-au aflat cu 25% sub media europeana din acest punct de vedere, Republica Ceha, cu circa 30%, Iar Ungaria, cu 40%.
In Slovacia si Estonia, produsul intern brut pe cap de locuitor era in 2003 cu circa 50% sub media din UE-25. Lituania, Polonia si Letonia au inregistrat indicatori cu 40-50% mai mici decat media europeana.
dan.zavoianu@zf.ro ; ioana.leaua@zf.ro
