Pe dealurile siciliene, mii de maslini stau aliniati, ca la parada. Aici, in sudul Italiei, scrie BBC News, a inceput, in urma cu peste 20 de ani, razboiul Uniunii Europene impotriva fraudei privind subventiile agricole.
Oficialii UE au inceput sa priveasca Italia cu suspiciune cand subventiile pentru ulei de masline s-au dublat in decurs de zece ani. Astfel ca au cerut accelerarea controalelor, sau Italia urma sa primeasca penalitati.
"Am dat peste cazuri, in unele zone din Italia, unde jumatate din ceea ce cereau fermierii pur si simplu nu era adevarat", isi aminteste Ferdinando Smania, un inginer civil care incerca sa gaseasca solutia.
Smania a descoperit ca fermierii declarau livezi si recolte inexistente. Parcari de masini, paduri, chiar si munti erau declarati drept teren arabil. "Acum insa avem un sistem pentru a controla totul", spune Smania. "Eu am numarat personal fiecare maslin din Italia. De doua ori."
"Facem verificari pe teren, pentru a vedea daca declaratiile agricultorilor se potrivesc cu ce exista in fapt", a explicat Paolo Tosi, care viziteaza fermele italiene cu o echipa de inspectori sicilieni. "Am stricat trei masini cu slujba asta", a continuat Tosi. "Fermierul nu stie ca venim. Ideea este sa nu il implicam decat daca este o problema".
La ferma, inspectorii folosesc fotografii aeriene si sisteme GPS pentru a compara zona si recoltele de la fata locului cu declaratia transmisa Uniunii Europene. "Acum avem o imagine generala despre ce are fiecare ferma", spune Salvatore Lanza. "Chiar daca unii fermieri incearca o frauda, probabilitatea de reusita este cu adevarat mica, iar aceste controale ii descurajeaza".
Anul trecut, 3% din cererile de subventii agricole au fost declarate nesolutionabile (pe fondul neregulilor descoperite), fata de 25%, in urma cu zece ani.
Multe aspecte ale sistemului italian au fost folosite si in alte regiuni din Europa.
Asigurarea ca fermierii italieni nu fraudeaza Uniunea Europeana costa insa circa 70 milioane euro (47 milioane lire sterline, 86 milioane dolari) pe an. Intrebarea fireasca este daca merita aplicata aceasta metoda costisitoare, intr-o Europa extinsa, cu 5 milioane de fermieri.
"Acest sistem este eficient din punct de vedere al costului, daca il comparam cu costul general al implementarii politicii agricole comunitare", a declarat Simon Kay, care ajuta la administrarea sistemului de monitorizare al fermelor, la centrul de cercetare al Comisiei Europene, de langa Milano. "Cand se platesc miliarde de euro, posibilitatea de frauda este mare, asa ca nu este deplasat sa cheltuiesti 60 sau 70 de euro pe cerere, pentru o verificare".
Centrul de cercetare al Comisiei Europene a invatat din experienta italiana, si in prezent efectueaza controale anti-frauda in noile state membre UE. Pana anul viitor, se preconizeaza ca toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene vor utiliza fotografii aeriene si multe, imagini prin satelit. Potrivit lui Kay, razboiul contra fraudei privind subventiile agricole va fi castigat usor.
"La inceput, in noile tari UE ar putea exista perceptia ca se pot castiga bani fara prea mari probleme, dar speram ca pana anul viitor sa-si dea seama ca sistemul nu poate fi fraudat atat de usor", a continuat Kay.
ioana.leaua@zf.ro
