Ungaria şi Polonia surprind plăcut cu performanţele economice din trimestrul IV. Însă violenţa inflaţiei nu lasă prea mult loc pentru optimism

Cele mai recente date oficiale despre evoluţiile economiilor est-europene la final de 2021 arată lucruri surprinzătoare. PIB-ul Ungariei, o ţară unde activitatea economică este dependentă de industria auto, dar în care guvernul dopează consumul cu cheltuieli electorale, a crescut peste aşteptări în ultimul trimestru al anului trecut. La polul opus, în România, economia a scăzut. Polonia s-a plasat undeva între cele două, dar mai aproape de „uriaşa surpriză“ maghiară. La fel de mari, în sens neplăcut, au fost şi suprizele aduse de inflaţie.

PIB-ul Ungariei a crescut cu 2,1% în ultimele trei luni ale anului trecut, comparativ cu trimestrul anterior. Cel al României a scăzut cu 0,5% în perioada analizată. Cea mai mare economie est-europeană, cea poloneză, a avansat cu 1,7% după aceleaşi criterii. Acestea sunt date statistice oficiale preliminare. Institutele de statistică ale acestor ţări vor detalia mai târziu factorii care au influenţat mersul economiei. Până atunci, autoritatea de statistică maghiară spune clar cum ar trebui privite aceste cifre: situaţia de urgenţă dictată de pandemia de COVID-19 a avut ca rezultat schimbări rapide în mediul economic, ceea ce afectează calitatea datelor, eficienţa metodelor de prognoză şi sezonalitatea. De asemenea, nu sunt excluse revizuiri ulterioare.

În Ungaria, experţii economici se aşteptau la o creştere de doar 1,3% a PIB-ului în trimestrul patru. Astfel că datele statistice au venit ca o „surpriză uriaşă“, după cum s-a exprimat Portfolio.hu. În termeni anualizaţi, adică raportată la perioada similară din 2020, creşterea din T4 2021, ajustată sezonier şi la numărul de zile lucrătoare, a fost de 7,1%. Şi aici aşteptările au fost mai mici, de 5,9%. Cifrele au depăşit chiar şi speranţele premierului Viktor Orban, care a promis recent un avans economic de 7% în 2021. Ministrul de finanţe Mihaly Varga a fost şi mai modest, anticipând un avans de 6,8-6,9%.

Rezultatul final a fost un pic mai bun. Evo­luţiile peste aşteptări dau bine în orice discurs elec­toral al politicienilor aflaţi la guvernare, iar Orban are de înfruntat în aprilie cele mai dure alegeri de când a ajuns la conducerea ţării. Cifre mai detaliate vor fi publicate peste câteva săp­tămâni, însă analiştii şi-au putut face o imagine despre cum arată economia.

Sectoarele de producţie au avut perfor­manţe bune. În pofida şocurilor de pe lanţurile de producţie, industria a reuşit să-şi mărească volumul producţiei în ultimul trimestru din 2021, iar valoarea astfel adăugată a contribuit la creşterea PIB-ului în T4 şi în întregul an trecut.

Şi sectorul construcţiilor a mers bine, cu o producţie puternică în decembrie. De fapt, evoluţia s-ar putea să fie atât de bună încât este probabil ca acest sector, deşi mic, să fi rivalizat cu industria la contribuţia la creşterea economică.

De asemenea, cerea internă a fost solidă şi consumul gospodăriilor s-ar putea să fi acce­lerat în condiţiile în care în perioada ana­li­zată restricţiile epidemiologice nu au fost in­co­mode pentru populaţie. Imaginea de an­samblu sugerează că economia ungară are rezul­tate mai bune decât înainte de pan­demie.

Economia României a crescut anul trecut cu 5,6% faţă de 2020, sub estimările eco­no­miştilor, care au indicat pentru 2021 o creştere de peste 6%. Comparativ cu T4/2020, PIB-ul a crescut cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Pentru Polonia, esti­mările preliminare plasează expansiunea eco­nomică ajustată din trimestrul patru la 7,7%, în raport cu perioada similară din 2020. Este un rezultat peste cel de 7% anticipat de specialiştii de la Bank Pekao, arată thefirstnews.com, un site de ştiri polonez. Bank Pekao se aşteaptă ca avansul economic să înceapă să-şi piardă din forţă: „Nu va fi o încetinire radicală, dar va fi una sistematică, iar cifrele pentru T4/2022 vor fi mai apropiate de 2%.“

În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta îşi con­tinuă ascensiunea neabătută. Pentru Polonia, in­dicele creşterii preţurilor a urcat la 9,2% în ia­nuarie, de la 8,6% în luna anterioară. Datele sunt, de asemenea, preliminare. Dar şi aşa, cifrele arată cât de puternic este actualul val in­flaţionist. Inflaţia poloneză a accelerat cu toate că guvernul a lansat deja două scuturi anti-inflaţie caracterizate mai ales prin reduceri de TVA - în cazul alimentelor de bază, la zero.

În Ungaria, inflaţia anualizată a urcat de la 7,4% în decembrie la 7,9% în ianuarie, cel mai ridicat nivel din august 2007 şi peste aşteptările analiştilor, de 7,5%. Scumpirile sunt generalizate şi au continuat cu toate că guvernul de la Budapesta a aplicat măsuri de frânare precum plafonarea preţurilor alimentelor şi carburanţilor.

În ianuarie, mâncarea s-a scumpit cu peste 10%. Preţurile uleiului pentru gătit au sărit în sus cu peste 33%. De asemenea, banca cen­trală a Ungariei este cea mai agresivă din UE în lupta cu inflaţia, pornind încă din iunie cam­pania de creştere a dobânzilor pentru sto­parea creşterii preţurilor. Şi în Bulgaria, cea mai săracă economie din UE, preţurile au explodat: inflaţie de 9,1% în ianuarie, scrie SeeNews.