Italia şi Franţa sunt principalii susţinători ai unei campaniiprin care urmăresc diminuarea sancţiunilor prevăzute în cea maiimportantă reformă privind regulile bugetare din zona euro de lacrearea grupării în 1999, potrivit strategilor şi diplomaţiloreuropeni, scrie Financial Times. Germania se află din nou înopoziţie, cerând însăprirea sancţiunilor pentru statele membre careîncalcă ţintele stabilite de grupare. Italia este ţara cu cea maimare datorie publică din UE.
Comisia Europeană a dezvăluit luna trecută o serie de propunerimenite să prevină majorarea până la un nivel excesiv a datoriilorpublice, aceasta fiind principala problemă care a contribuit lacriza fiscală din Grecia şi din alte economii periferice înprimăvara acestui an.
Forma finală a legislaţiei va fi stabilită de o echipă pentrusoluţionarea problemelor economice, echipă prezidată de Herman VanRompuy, preşedintele UE. Această echipă, care a lucrat în paralelcu Comisia Europeană, îşi va prezenta propriile recomandări şefilorde state la sfârşitul lunii.
Reforme mai ambiţioase
Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, aavertizat la sfârşitul săptămânii trecute că "o parte dinpropunerile Comisiei Europene sunt cele potrivite, însă zona euroare nevoie de reforme mai ambiţioase pentru a se asigurafuncţionarea fără probleme a uniunii monetare".
Italia, susţinută de Franţa şi Belgia, a încercat să ghidezediscuţiile în altă direcţie decât înspre măsurile rigide propuse deCE, însă nu este cunoscut în ce măsură încearcă să schimbe mersullucrurilor.
Jan Kees de Jager, ministrul de finanţe olandez, a spus că uneleguverne nu mai sunt la fel de dispuse să adopte măsuri dure după cecriza a scăzut în intensitate.
"Unele state se sperie atunci când sunt puse faţă în faţă cuposibilitatea impunerii unor sancţiuni dure care ar putea avea unefect direct şi rapid", a spus el. "Este timpul să le demonstrămcetăţenilor noştri că vrem să facem ceva."
Diplomaţii europeni încearcă de mai multe luni să creioneze regulifiscale suficient de rigide pentru ca rezultatele să fie vizibileşi corecte, şi astfel pieţele financiare să îşi recapeteîncrederea. Statele membre îşi vor păstra însă independenţa."Trebuie să găseşti un echilibru între credibilitate şiflexibilitate", a spus un consilier al lui Van Rompuy.
Mai bine mai târziu
Propunerile Comisiei Europene au la bază o serie de referinţefiscale şi sancţiuni semi-automate pentru a pedepsi ţările careîncalcă aceste referinţe.
Olli Rehn, comisarul pe probleme economice şi afaceri monetare,afirmă că "referinţele cantitative" reprezintă cea mai bună metodăpentru a asigura independenţa acestor reguli de influenţa politică.Germania, Olanda şi alte ţări nordice şi-au arătat sprijinul faţăde ideea lui Rehn.
Italia însă, împovărată de o datorie publică foarte mare, doreşte oabordare mai degrabă calitativă decât cantitativă.
Problema principală o reprezintă limita stabilită pentru datoriapublică la 60% din Produsul Intern Brut pentru statele membre,propunerea venind chiar de la Rehn. Potrivit acestei propuneri,statele membre care depăşesc acest plafon va trebui să reducădatoria cu 5% pe an timp de trei ani, pentru a evitasancţiuni.
Această formulă strictă a ridicat semne de întrebare în Italia,unde în 2009 datoria publică era de 116% din PIB, potrivitEurostat, agenţia de statistică a zonei euro. În Belgia datoria erade 97%.
Roma argumentează că schema lui Rehn nu este corectă pentru că nupune accent pe datoria privată - relativ redusă în Italia. Maimult, statul vrea o perioadă de tranziţie până când regulile vorintra în vigoare.
"Această idee este acceptată de aproape oricine", a spus un oficialitalian. "Italia nu este cea care alimentează o problemă, ci ceacare încearcă să ajungă la un acord general."
Nicio ţară nu a fost "amendată" în zona euro în istoria de aproape12 ani a grupării pentru că a depăşit limita de 3% din PIB pentrudeficitul bugetar. Grecia, punctul de pornire al crizei datoriilordin acest an, nu a reuşit să menţină gaura bugetară la sub 3% înniciun an.
Sancţiuni marca CE
n Tările ar putea fi obligate să pună deoparte 0,2% din PIB dacăacumulează prea multe datorii.
n Suma ar urma să fie depusă într-un cont fără dobândă şi să fietransformată într-o amendă dacă ţara respectivă nu respectărecomandările UE de reducere a datoriilor.
n Va fi introdusă o amendă de 0,1% din PIB pentru ţările care nureuşesc să ţină pasul cu cele mai competitive economii aleEuropei.
n Vor putea fi sancţionate şi ţările înclinate către dezechilibremacroeconomice "excesive", cum ar fi deficite de cont curentridicate, o creştere rapidă a salariilor sau preţuri la proprietăţiscăpate de sub control.
n În cazul acestora, CE a propus ca ea să fie cea care va decidedacă o ţară va suferi sancţiuni.
