Eforturile Europei de a deveni cea mai competitiva economie si de a surclasa astfel SUA nu dau prea multe roade, conform unor surse familiare cu mult asteptatul raport al UE asupra progreselor facute in acest sens, citate de Wall Street Journal Europe.
Raportul vine intr-o perioada destul de dificila pentru UE. Administratia Uniunii se afla intr-o stare de confuzie dupa ce noua echipa de oficiali ai Comisiei Europene s-a retras pentru a evita respingerea din partea Parlamentului European. Principalele guverne ale uniunii nu actioneaza asupra reducerii cheltuielilor, ba chiar propun o mai mare relaxare a limitelor asupra deficitelor bugetare.
Mai mult, economia europeana da noi semne de relaxare iar acest lucru ar putea afecta cresterea din SUA si economiile celor mai importanti parteneri comerciali.
Fostul premier olandez, Wim Kok, a alcatuit in martie o analiza asupra capacitatii Europei de a-si indeplini obictivul principal, si anume depasirea SUA in incercarea de a deveni prima economie knowledge-based din lume, pana in 2010. Kok cere acum sa se intreprinda masuri urgente pentru diminuarea avansului castigat de SUA.
Raportul de acum stabileste obiective mai realiste si incearca uniformizarea prioritatilor intre tarile membre, prin punerea accentului pe cinci zone de interes: cheltuielile cu cercetarea ca prioritate, crearea unei piete unice pentru servicii, facilitarea procesului de intemeiere a unei afaceri, incurajarea persoanelor mai invarsta sa munceasca si eficientizarea consumului de energie.
Kok doreste de asemenea ca tarile vinovate pentru esecul uniunii sa fie numite explicit.
Unii economisti sunt de parere ca un raport dur este exact ceea ce ii trebuie UE in contextul in care Jose Manuel Barroso cauta sa isi realinieze echipa de 24 de comisari pentru a castiga aprobarea parlamentului. "Raportul va ajuta comisia sa redobandeasca initiativa", a afirmat Jonathan Hoffman, economist sef in cadrul Royal Bank of Scotland Financial Markets. Barosso a declarat ca atingerea obiectivelor UE constituie prioritatea sa numarul unu iar unii experti sunt ingrijorati ca situatia de conflict intre acesta si parlament i-ar putea diminua din indarjire.
Gunter Verheugen, care va deveni probabil comisarul european responsabil pentru industrie, a sugerat ca obiectivele UE sunt "poate prea ambitioase". Acesta a precizat ca nu conteaza daca Europa va depasi SUA in 2010 sau 2015 atata timp cat europenii se vor concentra asupra cresterii numarului de locuri de munca si a productivitatii.
La summit-ul din Lisabona 2000 - cand SUA se situa in fata UE in special pe segmentul de IT&C- cei 15 memrii de atunci au lansat "Agenda de la Lisabona" - cu cateva tinte majore pentru UE: sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, sa aiba o crestere economica durabila si accelerata si un sistem de protectie sociala modernizat - toate acestea, pana in 2010.
Acum insa, Uniunea Europeana a intrat in criza de timp. O partea a problemei consta in adancirea recesiunii economice, care a facut ca masuri precum reducerea ajutoarelor de somaj sa para si mai dure decat sunt in realitate, fapt ce a provocat proteste si a determinat limitarea libertatii de miscare a guvernelor nationale.
Realizand ca au ramas in urma cu indeplinirea obiectivelor, liderii UE si-au reafirmat in martie increderea in tintele stabilite la Lisabona si l-au numit pe Kok sa conduca o analiza detaliata asupra "masurilor care impreuna pot forma o strategie consistenta pentru atingerea obiectivelor stabilite". Kok a fost ales sa conduca aceasta activitate probabil din cauza ca Olanda reprezinta un fel de model economic european, clasandu-se pe primele locuri din Europa la productie per capita si la nivel redus al somajului. "Miracolul olandez" nu a scapat insa neatins de recenta franare a economiei.
Unul din multele obiective lansate in 2000 a fost si majorarea cheltuielilor pentru cercetare la 3% din PIB, pana in 2010. Conform agentiei de statistica a UE, doar Finalnda si Suedia au indeplinit acest obiectiv. In acest sens ar putea fi creata o institutie pan-Europeana pentru finantarea si coordonarea activitatii de cercetare. Unele studii au ajuns la concluzia ca dezvoltarea cercetarii ar putea constitui un factor foarte important pentru alimentarea cresterii productivitatii muncii, o zona in care Europa a cam ramas in urma in ultimii ani.
Un alt obiectiv este marirea ratei de participare la forta de munca la un nivel de 70% din populatia apta de munca. Din cele 25 de tari membre, numai Danemarca, Olanda, Suedia si Marea Britanie au indeplinit acest obiectiv.
Determinarea oamenilor sa lucreze mai mult va fi cheia dezvoltarii economice in urmatoarele decenii: pana in 2050, comisia estimeaza ca aproape jumatate din populatie va fi cu varsta peste 65 de ani (in prezent acest nivel este de 25%) punand presiuni enorme asupra sistemelor de pensii si sanatate.
Cresterea preturilor la petrol, o diminuare in exporturi pe fondul calmarii economiilor americana si chineza, si un euro mai puternic care fac exporturile mai putin competitive, sunt principalele cauze invocate pana acum pentru esecurile UE. Cresterea economica ar putea sa se reduca la 2,3% pentru anul viitor, de la 2,5% in acest an, conform estimarilor publicate saptamana trecuta de Comisia Europeana.
Guvernele europene dau dovada de putine semne de disciplina fiscala. Bugetele pentru anul viitor, prezentate in ultimele saptamani, arata ca cele mai mari tari - Germania, Franta si Italia - nu au in vedere o diminuare a cheltuielilor. Mai mult, guvernele fac presiuni pentru o relaxare a regulamentelor europene care presupun mentinerea deficitelor bugetare in limita de 3% din PIB. Conform unui raport al UE prezentat saptamana trecuta, deficitele de anul viitor ar putea depasi acele limite, in unele cazuri pentru al patrulea an consecutiv - in Germania, Grecia, Franta, Italia si Portugalia.
Deficitele au un impact negativ asupra economiei, ridicand ratele dobanzilor, fapt ce rezulta in mai putine investitii si o crestere economica mai mica, pe termen lung. In septembrie, comisia a propus o modificare a limitei de 3%.
dan.zavoianu@zf.ro
