Planul Rusiei de a forţa plata în ruble a exporturilor de gaze către Europa nu creează un precedent. În principiu demersuri de acest fel, de a mai eroda din supremaţia dolarului şi în ultima vreme a euro-ului, se fac de mult timp, apreciază profesorul universitar Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
În cadrul BRIC, cele mai mari economii emergente, ţările au dorit acest lucru şi au făcut unii paşi în această direcţie. Trendul există. Şeful de pluton e China, potrivit acestuia.
Măsura Rusiei este o măsură disperată, nu una strategică, este o măsură conjuncturală. „Rusia încearcă să şantajeze un pic, e un fel de forţare a notei, dar aceasta nu are şanse de reuşită pentru că Rusia are în continuare nevoie de dolari şi de euro, nu de ruble. Problema e de şantaj, vor să creeze o presiune pe ceilalţi pentru a cumpăra ruble, prin această măsură Rusia încearcă să-şi susţină rubla“, arată profesorul Dumitru Miron.
Rubla nu va avea o apreciere pe termen lung pentru că factorii care determină deprecierea galopantă a monedei sunt mult mai apăsători decât încercările lor de a o aprecia.
Măsura disperată a Rusiei nu va produce modificări la nivelul sistemului monetar internaţional, potrivit profesorului. Alte măsuri vor produce astfel de modificări: dacă Rusia va vinde cea mai mare parte a produselor ei de export către China şi vor fi de acord amândouă să nu plătească în dolari, ci în renminbi.
Nicio altă ţară nu ar mai putea urma exemplul Rusiei şi forţa plata exporturilor ei în monedă locală, în opinia acestuia. Multe din monedele ţărilor exportatoare de resurse nu sunt mijloace internaţionale de plată.
În ceea ce priveşte China, aceasta acţionează cu eleganţă, chinezii nu iau măsuri bruşte.
Toată lumea în afară de lumea occidentală încearcă să erodeze supremaţia dolarului, potrivit profesorului Dumitru Miron, care arată că nu crede că acest lucru se va întâmpla în curând, dar trendul trebuie să avanseze.
Cerinţa lui Vladimir Putin ca ţările europene să înceapă să plătească pentru gazele ruseşti în ruble, şi nu în euro sau dolari, se încadrează în eforturile Rusiei de a „fabrica“ cerere pentru moneda sa locală, pusă la pământ de sancţiunile occidentale anunţate în urma războiului din Ucraina, şi implicit de susţinere a economiei locale, potrivit The Wall Street Journal.
Banca centrală a ţării a limitat de asemenea vânzarea şi a forţat achiziţia de ruble. „Am decis să implementez un set de măsuri pentru transferarea plăţilor pentru livrările noastre de gaze către ţări neprietenoase în ruble ruseşti“, a anunţat preşedintele rus, iar rubla s-a apreciat.
Lista de ţări neprietenoase a Rusiei include ţările membre ale UE, Marea Britanie, SUA şi altele.
Poziţia Moscovei cu privire la plăţile în ruble pentru gazele livrate Europei s-a înăsprit recent, scrie Euractiv.
Rusia este în curs de stabilire a metodelor pentru acceptarea plăţilor în ruble pentru exporturile sale de gaze şi va lua decizii la timpul cuvenit dacă ţările europene vor refuza să plătească în moneda rusească, a anunţat Kremlinul la începutul acestei săptămâni.
Temerile privind securitatea furnizărilor au sporit în urma cererii Rusiei, companiile şi ţările UE străduindu-se să înţeleagă ramificaţiile.
Banca centrală a Rusiei, guvernul ţării şi Gazprom ar urma să-şi prezinte propunerile pentru plăţile în ruble pentru gaze în faţa preşedintelui Putin până pe 31 martie.
„Nu vom livra gaze pe degeaba, asta e clar“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Autorităţile ruse au ales în mod vizibil să joace dur“, arată Andrei Belyi, fondator al companiei de consultanţă în energie Balesene OU din Estonia.
Potrivit acestuia, Kremlinul pregăteşte opinia publică pentru o întrerupere a livrărilor de gaze către Europa. „Începând cu 25 martie, principalele canale TV ale Rusiei au ridicat în mod repetat problema ëirelevanţei livrărilor de gaze către Europa în contextul sancţiunilorí“, arată acesta.
„Toate aceste discursuri indică faptul că Rusia este pregătită să întrerupă livrările. Câştigurile politice pe termen scurt par să conteze mai mult decât interesele economice pe termen scurt şi lung“.
După părerea acestuia, europenii trebuie să înceapă să se pregătească. La începutul lunii, UE a anunţat că-şi va reduce dependenţa de gazele ruseşti cu două treimi în acest an şi va pune capăt importurilor de energie rusească până în 2027. SUA au anunţat de asemenea că va livra 15 miliarde de metri cubi de GNL blocului în acest an.
Între timp, miniştrii energiei din cadrul G7 al ţărilor industrializate au respins cererile Rusiei de plată a gazelor în ruble, a anunţat ministrul german al economiei, Robert Habeck, notează Reuters.
„Toţi miniştrii G7 au convenit că este vorba de o încălcare unilaterală şi clară a contractelor existente“, a declarat Habeck. Miniştrii „au subliniat din nou validitatea contractelor încheiate, cerând companiilor implicate să nu se conformeze cerinţei lui Putin“.
Legislatorul rus Ivan Abramov a declarat că un refuz al ţărilor G7 de a plăti pentru gazele ruseşti în ruble ar duce la o oprire a livrărilor. Întrebat ce se va întâmpla dacă Rusia îşi va opri livrările, Habeck a declarat că „suntem pregătiţi pentru toate scenariile“. Experţii avertizează însă că UE ar avea probleme în înlocuirea în întregime a exporturilor ruseşti de gaze într-o perioadă scurtă de timp.
În ceea ce priveşte Rusia, decizia ar putea avea efecte nedorite asupra sa, potrivit The Wall Street Journal. „Insistenţa pe plăţi în ruble ar putea determina importatorii să redeschidă alte aspect ale contractelor, cum ar fi durata, accelerând pur şi simplu ieşirea acestora de pe gazele ruseşti“, arată Vinicius Romano, analist la Rystad Energy.
Jason Tuvvey, economist la Capital Economics, susţine că decizia va reduce influxul deja în scădere de valută forte de care Rusia are nevoie pentru a-şi plăti importurile. „În ultimă instanţă, Rusia îşi continuă alunecarea către autarhie“.
Rubla îşi revine de pe urma pierderilor dramatice suferite de la invazia Ucrainei de către Rusia, semnalând că controalele de capital ar putea diminua presiunea asupra sa, scrie Bloomberg.
Moneda s-a apreciat la începutul săptămânii pentru a şasea şedinţă consecutivă, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul războiului.
Totuşi, rubla este moneda cu a doua cea mai slabă performanţă în acest an din rândul monedelor monitorizate de Bloomberg. Iar avansul acesteia s-ar putea dovedi unul de scurtă durată, potrivit lui Simon Harvey, de la Monex.
În plus, planurile Europei de a renunţa la energia rusească în următorii ani vor slăbi rubla pe termen lung.
„Avem în faţă o rublă care este semnificativ slăbită pe termen mai lung“, arată Jane Foley, de la Rabobank, potrivit The Wall Street Journal.
Dedolarizarea şi experimentele asiatice cu petroyuani şi rupii indiene
Încă de la începutul războiului din Ucraina, guvernul şi banca centrală ale Indiei lucrează la crearea unui mecanism de plată rupii-ruble cu Rusia care să permită continuarea comerţului între cele două state partenere pe fundalul sancţiunilor financiare şi economice occidentale impuse Moscovei. Aceste sancţiuni au blocat accesul Rusiei la un sistem internaţional de plăţi folosit pentru cele mai multe tranzacţii şi la dolarii sau euro de pe pieţele internaţionale. Noul mecanism, care va implica probabil 4-5 bănci de stat indiene, ar permite exportatorilor din India să-şi vândă marfa în Rusia şi să fie plătiţi în rupii în loc de dolari sau euro. Pentru ca acest mecanism să funcţioneze, o bancă rusă va trebui să-şi deschidă cont la o bancă indiană, iar o bancă din India va trebui să-şi deschidă un cont în Rusia. Ambele ţări convin să ţină în conturi anumite sume în monedă locală (băncile ruse vor deţine rupii în contul din India şi invers). De asemenea, ambele ţări vor conveni asupra unui curs de schimb şi a unui reper, de care monedele vor fi ancorate. Reperul poate fi dolarul, euro sau, după cum s-a zvonit, yuanul Chinei. India are experienţă cu astfel de aranjamente deoarece a cooperat la scară largă cu URSS în vremea războiului rece, când banca centrală indiană a operat un mecanism de schimb rupii-ruble timp de aproape două decenii. Şi China are o astfel de experienţă. În efortul de diversificare a rezervelor valutare, Beijingul a făcut în 2018 primii paşi în a plăti cu yuani pentru petrolul importat de la furnizori precum Rusia şi Angola. De atunci, o parte din rezervele valutare ale Rusiei sunt în yuani. Yuanul a început să joace un rol important şi pentru banca centrală indiană, despre care se spune că îşi aliniază politica monetară pe direcţiile de mişcare ale monedei chineze. Şi Arabia Saudită şi-a îndreptat atenţia spre yuan, tatonând posibilitatea de a primi yuani în loc de dolari pentru petrolul vândut Chinei.
