In vara, cand barilul de petrol atingea maximul de 150 de dolari, anunturile privind investitii de sute de milioane de euro in producerea de energie din surse regenerabile, energie care devenise din-tr-o data interesanta tocmai in acest context, erau ceva absolut obisnuit. Criza financiara a anulat peste jumatate din valoarea barilului de petrol, consumul de energie este estimat sa scada, la fel si preturile, iar bancile sunt din ce in ce mai reticente cand vine vorba de finantari. In acest context, cat de atractive mai sunt investitiile in segmentul energiilor regenerabile?
"Finantarile se vor obtine mai greu, iar in acest domeniu majoritatea proiectelor anuntate se bazeaza exclusiv pe finantari externe si nu pe capitalul propriu al firmelor respective. Vor disparea multe astfel de intentii pentru ca aceasta criza va cerne posibilitatile reale ale unor companii de simplele intentii. Criza financiara si impactul ei asupra valorii barilului de petrol vor ridica probleme pentru investitorii in segmentul energiilor regenerabile prin cresterea costurilor de finantare si prin marirea duratei de recuperare a investitiilor", explica Radu Popoiu, directorul general al PS Wind Management Ro, compania prin intermediul careia activeaza fondul de investitii polonez Continental Wind Partners (CWP) pe piata locala.CWP tocmai a finalizat vanzarea celui mai mare proiect eolian dezvoltat la nivel european, localizat in Dobrogea, catre cehii de la CEZ Romania. Proiectul are 600 MW, iar valoarea totala a acestuia se ridica la 1,1 miliarde de euro.
"Proiectele pe segmentul eolian se fac pe termen lung, doar dezvoltarea unuia putand dura peste doi ani. Nu poti sa-ti revizuiesti aceste proiecte in functie de capriciile barilului de petrol, dar ai nevoie de putere financiara pentru a ti le sustine. Toata lumea poate sa faca bani cand lucrurile merg bine, dar de abia acum, in astfel de conditii, se delimiteaza cei cu adevarat puternici", a mai precizat Popoiu.
In vara acestui an, barilul de petrol a ajuns la circa 150 de dolari, ceea ce a intors atentia unei lumi intregi asupra necesitatii de a investi in surse de producere a energiei electrice al caror cost sa nu inglobeze volatilitatea foarte ridicata a titeiului. Acest factor, impreuna cu informatiile legate de scaderea productiei de petrol, dar si de caracterul limitat al acestei resurse, a dus la un interes major pentru dezvoltarea energiilor alternative al caror cost devenise pentru prima data mai scazut decat al energiilor conventionale.
Reprezentantii Transelectrica spuneau in vara acestui an ca au primit solicitari de racordare pentru 12.000 MW, un nivel enorm, imposibil de acoperit, pentru care ar mai fi fost necesar "un alt sistem energetic", dupa cum s-au exprimat reprezentantii companiei. Odata cu izbucnirea crizei si cu scaderea dramatica a barilului de petrol, anunturile privind investitii in segmentul energiilor regenerabile au inceput sa se rareasca.
"Carbunii se duc, importurile de gaze vor creste pe termen lung si pentru a-ti asigura livrarile de energie pe piata interna ai cateva posibilitati: energia nucleara si energia regenerabila. Impactul crizei asupra ultimei categorii de proiecte se va vedea in scumpirea finantarilor si in cresterea duratei de recuperare a investitiilor, dar atata vreme cat sunt niste obiective obligatorii de indeplinit in domeniul energiilor regenerabile, norme de bifat stabilite la nivel european, dar si un sistem pus la punct privind sprijinirea investitiilor in acest segment, nu cred ca vom vedea o diminuare in ceea ce priveste interesul pe energii verzi. Cand vor fi prea multe proiecte de acest tip realizate, atunci s-ar putea sa apara anumite probleme", spune Adrian Borotea, corporate affairs manager in cadrul CEZ Romania, proprietarul proiectului eolian de 600 MW din Dobrogea.
Spre exemplu, actuala lege pentru sprijinirea investitiilor in segmentul energiei regenerabile prevede acordarea a doua certificate verzi pana in 2015 si a unui certificat verde incepand cu anul 2016 pentru fiecare MWh livrat de catre producatorii de energie electrica din sursa eoliana. Daca grupurile sunt noi, sistemul este aplicabil pentru o perioada de 15 ani de la punerea in functiune. Pretul unui certificat verde variaza intre 27 si 55 de euro. Aceste certificate sunt fie vandute direct catre furnizorii care sunt obligati sa detina o anumita cota de energie regenerabila din toata energia livrata sau sunt vandute pe Piata Certificatelor Verzi. Mai departe, producatorul de energie din surse regenerabile isi vinde energia pe piata la un pret negociat. Practic, in acest fel, investitiile in energie verde au un dublu castig: unul garantat de stat prin sistemul de certificate verzi si altul prin intermediul pietei. Tintele asumate privind ponderea energiei regenarabile in cosul de consum este de 33% pana in 2010, 35% pana in 2015 si 38% pana in 2020.
"Daca maine barilul ajunge la 200 de dolari, eu tot acelasi certificat il primesc. Criza va pune o presiune suplimentara pe companii in sensul in care cei care se gandeau ca-si vor scoate banii dintr-o investitie in cinci ani, ii vor scoate in 8-10 ani. In acest joc, vor ramane doar companiile mari, care-si pot permite sustinerea unor proiecte de anvergura", a mai precizat Borotea.
In afara de aceasta protectie oferita de stat, certitudinea epuizarii la un moment dat al resurselor anima inca investitorii in domeniul energiilor regenerabile.
"Atata timp cat schemele suport sunt mentinute, investitiile in regenerabile vor continua. In contextul in care pretul energiei scade din cauza crizei, va creste perioada de recuperare a investitiilor in segmentul regenerabil. De obicei, durata de viata a unei turbine eoliene este de 25 de ani, iar amortizarea investitiei are loc in aproximativ 5 ani", spune Alexandru Teodorescu, director general in cadrul Wind Expert, cea mai mare companie de consultanta in domeniu de pe piata locala. Wind Expert aigura in prezent consultanta pentru unul dintre cele mai importante proiecte eoliene anuntate recent, cel dezvoltat de portughezii de la Energias de Portugal (EDP), care au achizitionat recent doua companii care dezvoltau proiecte de 736 MW, aflate in mai multe stadii de realizare.
"Sunt mai multe locatii unde sunt amplasate aceste proiecte, dar marea parte se regasesc in Dobrogea. Intentia noastra este de a-i dezvolta pe toti si estimam ca in maxim un an vom avea toate documentele necesare pentru demararea investitiei propriu-zise", a mai precizat Teodorescu. Alaturi de cei de la EDP, CWP isi continua extinderea pe piata locala unde are in dezvoltare proiecte de 900 MW.
"Majoritatea proiectelor sunt localizate in Moldova si speram ca vom putea dezvolta cea mai mare parte a acestora. Evaluam serios si posibilitatea de a trece de la statul de dezvoltator la cel de producator de energie, dar aceasta este o optiune pe care o analizam. De asemenea ne intereseaza si proiectele pe baza de energie solara, dar si de inalta eficienta cum ar fi cele de cogenerare pe gaz", a precizat Popoiu, directorul general al PS Wind Management Ro, compania prin intermediul careia activeaza CWP pe piata locala.
Printre principalii investitori in segmentul energiilor regenerabile care au anuntat diferite proiecte in acest domeniu se numara companii precum CEZ Romania, recent EDP (Portugalia) sau Enel (Italia).
