Cum poţi deveni ucenic ciocolatier într-o oră după un seminar ţinut în incinta fabricii Heidi

Foarte aproape de Capitală, în oraşul Pantelimon (judeţul Ilfov), producătorul de ciocolată Heidi a deschis un magazin de unde vizitatorii pot cumpăra diferite dulciuri dar unde pot participa şi la un seminar despre cum se prepară ciocolata. La doi paşi distanţă de acest magazin, se află şi fabrica Heidi de unde ciocolatele simple sau cu diferite seminţe sau fructe ajung în magazinele din Taiwan, Rusia sau Brazilia.

Un seminar la magazinul Heidi Chocoworld  durează una sau două ore, iar numărul celor care pot participa nu poate să depăşească zece persoane. Înainte de a începe lucrul propriu-zis, unul dintre ciocolatierii Heidi le face participanţilor o scurtă introducere în istoria ciocolatei, o piaţă care în România a ajuns la circa 300 de milioane de euro anual, dar care mai are suficient spaţiu de creştere în contextul în care un român nu consumă anual mai mult de două kilograme de ciocolată.

Din boabele de cacao se obţin o parte din ingredientele componente ale unei ciocolate. Ţările cu cea mai mare producţie de cacao sunt în principal cele din zona ecuatorială cum ar fi Ghana, Congo sau Coasta de Fildeş. De altfel, toate aceste destinaţii de import se regăsesc pe un perete al magazinului unde este o hartă cu marii producători globali de cacao.

Participanţii pot vedea cum arată boabele de cacao în forma lor iniţială, sub formă de păstaie. E o “capsulă” de aproximativ 20 - 25 cm lungime, (asemănătoare cu un fruct de avocado), de culoare maro, care are o textură lemnoasă după ce este uscată în interiorul căreia sunt boabele de cacao.

Boabele de cacao sunt culese, puse la fermentat, după care sunt uscate şi apoi prăjite. În urma măcinarii boabelor se obţine o pastă care se numeşte masa de cacao sau lichior de cacao. Untul de cacao este obţinut prin presare, iar în presă rămân nişte turte ce sunt mai apoi măcinate şi se obţine pudra de cacao.

Ingredientele unei ciocolate sunt masa de cacao, untul de cacao, lecitina lichidă (care face ciocolata fluidă), zahărul, laptele praf şi vanilia. Ingredintele se combină în funcţie de tipul ciocolatei preparate. Sunt trei tipuri de ciocolată: amăruie, cu lapte şi albă. În timp ce pentru ciocolata cu lapte se folosesc toate ingredientele (zahărul, laptele praf,untul de cacao,masa de cacao ,lecitina şi vanilia), pentru ciocolata amăruie nu se foloseşte lapte praf, unt de cacao (untul este eliminat din compoziţia unei ciocolate amărui doar dacă are un procent de 100% cacao, altfel îl conţine) şi se reduce sau se elimină zahărul.

Iar pentru ciocolata albă se folosesc toate ingredientele în afară de masa de cacao şi nici pudra de cacao, care dă ciocolatei acea culoare închisă. Potrivit informaţiilor disponibile, românii preferă în special ciocolata cu lapte care reprezintă 77% din totalul vânzărilor, 16% ciocolata neagră şi doar 7% ciocolata albă.

Cea mai importantă parte a fabricării unei ciocolate este temperarea, un proces prin care practic se modelează produsul final. Dacă ciocolata nu este temperată, adică răcită la anumite temperaturi ce permit cristalelor din untul de cacao să se cristalizeze grăsimea migrează către exteriorul tabletei. O ciocolată bine temperată îşi diminuează volumul şi se poate demula pe când cea netemperată ramâne lipită de formă.

Vizitatorii pot gusta din toate cele trei tipuri de ciocolată din câteva recipiente, iar apoi o pot tempera manual pe un blat mare din centrul magazinului.

După aceea, participanţii la seminar pot încerca să-şi facă singuri ciocolata. Pot folosi alune, mentă sau chiar chili pentru a-şi face produsul dorit.

La final toţi participanţii îşi pot lua acasă ciocolata pe care au făcut-o şi primesc o diplomă cu titlul de “ucenic ciocolatier”. Potrivit reprezentanţilor Heidi, în această perioadă au loc patru-cinci seminarii pe zi, în condiţiile în care un seminar de o oră costă 50 de lei, iar cel de două ore 80 de lei.