Cum să faci milioane de euro din afacerea Rabla

Mihai Sofian, 57 de ani, absolvent de metalurgie la Politehnică,a pus pe picioare la finele anului 2003 afacerea Rematholding,lucrând iniţial într-un sediu vecin cu fostul Remat BucureştiSud.

În numai şapte ani businessul său a ajuns la vânzări de peste160 de milioane de euro şi o marjă de profit de 10%.

În total, Mihai Sofian a investit în ultimii şase ani înbusinessul de reciclare aproximativ 40 de milioane euro, însă el nueste unic acţionar în Rematholding, scrie revista BUSINESS Magazin.Deţine 50% din companie, restul fiind controlat de firma germanăspecializată în reciclarea deşeurilor din metale Scholz AG: "PentruRematholding am avut încă de la început un partener german. Dar eleste în Germania, eu sunt aici. El m-a ajutat cu bani. Businessuls-a dezvoltat cu finanţarea de la ei. Eu conduc firma în felulurmător - unde am preţul cel mai bun, acolo vând. Dacă el oferă unpreţ bun, îi vând lui, dacă nu, atunci în altă parte. Pe mine măinteresează să fac profit".

La nivel naţional sunt 263 de platforme de tip Remat careparticipă în cadrul programului "Rabla", după cum arată dateleAdministraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Dintre acestea, 13 suntîn Bucureşti, iar unul este în partea de sud a Capitalei, lacapătul şoselei Berceni, pe centură

Anul trecut grupul Rematholding a înregistrat o cifră deafaceri de aproape 167 milioane de euro şi a generat un profit de6,7 milioane de euro. Din această sumă, cea mai mare pondere o arefiliala din Bucureşti, cu o cifră de afaceri de 113 milioane deeuro şi un profit de 4,8 milioane de euro. În primele cinci luniale acestui an, afacerile cumulate ale grupului depăşiseră dejapragul de 77 milioane de euro şi un profit de 1,5 milioane de euro.2011 pare un an bun, după cum spune Sofian.

Profitul unităţilor de reciclare vine în special dinfaptul că pe plan mondial cererea pentru deşeuri este foarte mare,iar ţările nu reuşesc întotdeauna să îşi asigure necesarul dedeşeuri. Din această cauză, piaţa deşeurilor este încă o piaţă avânzătorului, iar cine are deşeurile hotărăşte preţul: "Nu este cala haine, să fie piaţa cumpărătorului. Fiind bătaie pe deşeuri,încerci să-ţi dezvolţi volumele cât mai mult şi să intri pe cât maimulte segmente. Noi am dezvoltat şi plastic, şi hârtie, electriceşi electronice, pe lângă activitatea cu rable. Pe lângă acestea,mai şi cumpărăm maşini din piaţă şi vindem piese de schimb. Facemfier, neferoase, parţial şi reciclare selectivă", povesteşte penerăsuflate şeful Rematholding.

Ce se va întâmpla cu businessul mai departe ar trebui săştie fiul său, care acum este student la Cambridge, în MareaBritanie. Când vorbeşte despre fiul său, Mihai Sofian subliniază căacesta urmează cursuri de patru ani la celebra universitate şi nu"versiuni scurte", de câteva săp­tă­mâni. "Dacă lui îi place şi seimplică, e bine, dacă nu, nu. Depinde de el. Acum e în perioada deformare şi fiecare se formează cum crede. Oricum îl urmărim dinumbră. Trebuie să ştie că este urmărit", a subliniat Sofian. Pentrucă, atât în cazul fiului său, cât şi al angajaţilor care fac dosarepentru Rabla există recompense şi penalizări. Toate în funcţie derezultate.