Investitorii străini continuă investiţiile în sute sau mii dehectare de teren, după ce la finalul anului 2011 aveau deja celpuţin 1,5% din suprafaţa cu păduri a României pentru care au plătitsute de milioane de euro.
Odată venită criza, interesul pentru proprietăţi româneşti acrescut, astfel că atât firmele din industria de prelucrare alemnului, cât şi fondurile de investiţii s-au grăbit să profite deoportunităţile din piaţă.
Cele mai multe oferte de păduri au venit de la proprietari desuprafeţe retrocedate care nu au stat pe gânduri atunci când s-apus problema să vândă. Dintre cumpărători, în ultimii ani s-auremarcat austriecii de la Holzindustrie Schweighofer, finlandeziide la Tornator sau nemţii de la Nordcapital.
Cel mai recent anunţ privind o achiziţie a fost făcut însă deTornator, care a mai luat 500 de hectare la Buzău. Cu toateacestea, cel mai mare proprietar de păduri rămâne statul, prinintermediul Romsilva, companie ce poate fi evaluată la 10,5 mld.euro dacă se ia în calcul valoarea medie a unui hectar.
"Este rentabil să ai o pădure pentru că pe de o parte vinzilemnul, deci obţii un venit din exploatare, iar pe de altă parte întimp valoarea imobiliară creşte", spune Vlad Cîrjan, avocatpartener al casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii.
Firma a intermediat numai în vară tranzacţii cu 8.000 de hectarede teren evaluate la peste 20 de milioane de euro. Cîrjan este însăde mai mulţi ani implicat în astfel de tranzacţii.
De regulă, investiţiile în păduri se fac pe termen mediu şilung, de cel puţin zece ani, iar plasamentul este considerat sigur."Pădurile de la noi sunt în general bune pentru că nu au fostexploatate foarte mult de Romsilva", a mai spus Cîrjan. Probabil căcel mai important motiv care stă la baza deciziei străinilor de acumpăra păduri româneşti stă în preţ, care este şi de trei ori maimic comparativ cu state din Vest. "În Austria, spre exemplu, unhectar costă în jur de 6.000 de euro, în Danemarca preţul este depeste 10.000 de euro. Însă în aceste state sunt foarte puţineastfel de proprietăţi pe piaţă pentru că nimeni nu vinde."
În România exploatările pădurilor sunt reglementate de lege.Spre exemplu, într-un an se pot exploata cinci metri cubi de fag şistejar şi 7 metri cubi de răşinoase dintr-un hectar, astfel că laun lot de 1.000 de hectare lemnul obţinut poate ajunge la 5.000 demetri cubi de fag şi stejar, respectiv 7.000 de metri cubi derăşinoase.
Cel mai ieftin lemn, cel de foc, se vinde cu 70 de euro metrulcub, deci în cel mai pesimist scenariu un proprietar poate câştiga350.000 de euro anual. Din această sumă se scad costurile cu pazaşi cheltuielile de exploatare, dar câştigul rămâne unulconsiderabil. În zece ani, banii obţinuţi din exploatarea unui lotde 1.000 de hectare se ridică la 3,5 mil. euro în cel mai pesimistscenariu, echivalentul sumei plătite pentru achiziţie.
"Abia în ultimii ani investitorii au recunoscut pădurile şiterenurile ca o marfă din ce în ce mai rară pe care au inclus-o înportofoliul de active", spune Stefanie Rother, Head of Press &PR la Nordcapital. Compania operează 12.500 de hectare de teren înprezent şi a investit peste 40 mil. euro pe piaţa locală pentruachiziţii, respectiv un preţ de circa 3.200 de euro/hectar.Nordcapital a fost fondată în 1992 şi a investit iniţial în activeprecum navele, piaţa imobiliară şi energia, iar începând din 2008în păduri.
Nordcapital este unul dintre cei mai mari proprietari străini deterenuri, care a continuat achiziţiile şi în acest an.
Germanii au fost însă depăşiţi de omul de afaceri austriacGerald Schweighofer care are 15.000 de hectare, după ce anul trecuta realizat o nouă achiziţie, cumpărând prin intermediul CascadeEmpire, una dintre firmele pe care le controlează, 5.000 ha deteren în zona Bicaz. Pe lângă pădurile situate în zone precumPrahova, Argeş, Suceava, Harghita, Covasna, Hunedoara sau Vâlcea,omul de afaceri mai are şi 5.000 de hectare de teren agricol laBotoşani, pe care spune că acum încearcă să-l compacteze, fiindîmprăştiat pe mai multe arii.
Citiţi articolul complet în revista Business Construct care a apărutjoi, 31 martie, împreună cu ZF - www.zf.ro/business-construct
