Propunerile Comisiei Europene privind reforma zaharului din Europa vor avea ca efect in anii urmatori cresterea suprafetelelor cultivate cu sfecla de zahar si a capacitatilor de productia a fabricilor prelucratoare din Romania. Industria europeana a zaharului beneficiaza acum de subventii mari, iar presiunile penmtru reducerea acestora cresc.
"In perspectiva aderarii Romaniei la UE, efectele acestor modificari se vor resimti prin micsorarea suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar din Europa si mutarea acestora catre Estul Europei inclusiv catre Romania. Sfecla de zahar trebuie cultivata numai in zonele propice unde costurile sunt mult mai mici si nu mai trebuie incurajata prin masuri administrative cultivarea acesteia in zone unde necesita costuri foarte mari",spune Ioan Armeneanu, presedintele Patronatului Zaharului. El sustine ca suprafetele cultivate cu sfecla de zahar din Romania vor ajunge dupa aderare la peste 60.000 de hectare fata de doar 14.000 de hectare in acest an.
In acest moment industria autohtona de zahar este dominata de austriecii de la Agrana Zucker, care detin 3 fabrici de zahar si o cota de piata de peste 30%, urmati de Lemarco Bucuresti, detinut de un grup de investitori romani, si Marr Sugar detinuta de un Marat Safin, un om de afaceri rus care s-a aflat, anul trectu, in tratative pentru preluarea clubului englez de fotbal Manchester United.
La presiunile tarilor cultivatoare de trestie de zahar - mult mai ieftina si care nu primeste subventii - din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Comisia Europeana a propus, saptamana trecuta, o revizuire generala a regimului zaharului in Uniunea Europeana prin reducerea substantiala a exporturilor cu restitutii, desfiintarea interventiei, reducerea productiei si a pretului intern si admiterea platilor decuplate pentru cultivatorii de sfecla de zahar.
Modificarea cea mai importanta pentru sectorul comunitar al zaharului vizeaza eliminarea mecanismului de achizitii publice si a pretului de interventie care va fi inlocuit cu pretul de referinta ce va fi folosit la determinarea pretului minim al sfeclei de zahar. Reducerile pretului institutional se vor aplica gradual de la 632 euro pe tona la 421 euro pe tona si reducerea pretului minim pentru sfecla de la 43,6 euro pe tona la 27,4 euro pe tona, ambele in doua etape in decursul a trei ani. Reforma acestui sector va incepe in iulie 2005.
Romania a obtinut in urma negocierilor cu UE o cota de 109.000 de tone de zahar din sfecla, dar si o cantitate de 329.000 de tone pentru procesare (zahar brut), precum si 9.900 de tone de izoglucoza. Avand in vedere faptul ca in Romania cota de productie din sfecla nu asigura integral consumul intern, fiind net importatoare si nu este de natura sa genereze excedente pentru export, Romaniei nu ii vor fi aplicate reduceri ale cotei de zahar. Scaderea va viza, in principal, tarile mari producatoare de excedente. Este foarte probabil, insa, ca marirea suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar in Romania sa fie insotita inclusiv de marirea cotei de productie a tarii noastre (dar fara parte din ajutoarele financiare ale noului regim).
Armeneanu spune ca un alt efect al reformei zaharului din UE, este concentrarea prelucrarii zaharului din Romania intr-un numar mai mic de fabrici care vor trebui sa-si mareasca capacitatile de productie. "Fabricile romanesti de zahar vor trebui sa poate prelucra mai mult decat pana acum (4.000 de tone de sfecla/an) pentru a putea sa-si asigure profitabilitatea", afirma Armeneanu.
Ineficienta industriei zaharului din Europa, s-a reflectat si in Ungaria, unde dupa aderare pretul unui kilogram de zahar s-a aliniat celui din UE, ajungand la 0,8-0,9 eurocenti. Acest lucru i-a determinat pe multi unguri sa treaca granita in Romania si sa se aprovizioneze cu zahar romanesc - de doua ori mai ieftin. La doua luni de la aderarea Ungariei la UE, acest trafic de granita a ajuns, conform estimarilor Patronatului Zaharului, la circa 4.000 de tone.
stelian.negrea@zf.ro
