Care sunt planurile Companiei de Drumuri pentru fluidizarea traficului pe Valea Oltului şi Valea Prahovei? Multe proiecte sunt blocate de contestaţii

Creşterea economiei şi a numărului de autovehicule din parcul auto local a dus şi la o creştere puternică a traficului pe principalele rute din ţară - Valea Oltului şi Valea Prahovei. Totodată, guvernul, ministerul transporturilor şi compania de drumuri încă nu se pot mobiliza suficient de rapid pentru a ţine pasul cu cererea de infrastructură.

Pe de altă parte, în aşteptarea marilor proiecte, Compania de Drumuri – actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – fosta CNADNR, are în vedere implementarea unor soluţii pentru a încerca fluidizarea traficului.

„CNAIR SA are în implementare obiectivul “Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru Realizare banda a 3-a DN 7 Valea Oltului” în zona Boiţa km 251 plus 250 – km 254 plus190 şi zona Tălmaciu km 256 plus 500 – km 258 plus 800. Studiul de Fezabilitate a fost  supus analizei în cadrul Consiliului Tehnico-Economic – CNAIR SA, fiind avizat. Proiectul urmează a parcurge toate fazele de avizare”, explică reprezentanţii CNAIR.

Extinderea la trei benzi permite creşterea vitezei de deplasare, în condiţiile în care pe Valea Oltului sunt puţine zonele în care se pot efectua depăşiri. Mai mult, între Boiţa şi Tălmaciu deseori apar căruţe pe drum, care cu greu pot fi depăşite de camioane.

Contestaţii peste contestaţii pe drumul spre Braşov, timp în care şoferii pierd ore în şir blocaţi în trafic

Pe Valea Prahovei traficul este congestionat în special în Comarnic şi Buşteni, unde dacă s-ar construi două centuri ocolitoare viteza de deplasare va creşte. Pe de altă parte, peste tot pe Valea Prahovei totul este construit de-a lungul DN1, inclusiv pe centura oraşului Sinaia, ceea ce duce la îngreunarea traficului. Proiectul pentru cele două centuri au fost lansate în discuţie în 2015, însă construcţia nu a demarat.

Potrivit CNAIR, în data de 26.11.2015 s-au demarat procedurile de achiziţie publică pentru Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire Comarnic Obiectiv 1: km 0plus000 – km 2plus850 respectiv Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire Buşteni Obiectiv 1: km 0plus000 – km 1plus020.

În data de 31.07.2017 s-a comunicat rezultatul procedurii Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire Buşteni Obiectiv 1: km 0plus000 – km 1plus020. în data de 12.08.2017 s-a depus contestaţie privind anularea comunicării rezultatului şi reevaluarea ofertelor.

Până în prezent, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu a soluţionat contestaţia. Astfel, ca de obicei, proiectele sunt blocate de constructorii care nu au câştigat licitaţia. Pe de altă parte, tot companiile de construcţii explică faptul că în România sunt atât de multe contestaţii deoarece studiile de fezabilitate sunt realizate extrem de prost iar documentaţia este incompletă, motiv pentru care lasă foarte mult de interpretat.

De asemenea, potrivit companiei de drumuri şi în cazul procedurii Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire Comarnic Obiectiv 1: km 0plus000 – km 2plus850, au fost depuse contestaţii cu privire la rezultatul procedurii.

Referitor la Obiectivul 2 al Variantei de Ocolire Comarnic: Pasaje Inferioare pe Varianta de Ocolire Comarnic la Magistrala CF300 şi la DN1 respectiv Obiectivul 2 Varianta de Ocolire Buşteni km 1plus020 – km 3plus184, în cursul acestui an se vor demara procedurile de achiziţie pentru Proiectare şi execuţie.

Încep pregătirile pentru autostrada Piteşti-Sibiu. Construcţia efectivă ar putea începe spre 2020

Abia peste aproape un an şi jumătate, după ce se termină cele 18 luni de proiectare ar putea începe efectiv construcţia autostrăzii Piteşti-Sibiu, adică abia spre anul 2019-2020. Astfel, când foştii miniştri ai transporturilor şi şefi ai companiei de drumuri spuneau că va fi gata cel mai complex proiect de infrastructură idn România, abia atunci ar putea demara efectiv construcţia. Acest lucru însă demonstrează slaba pregătire a celor care promit proiecte fără a avea cunoştinţe în domeniu sau detalii despre cum se realizează un astfel de proiect.

În prezent se află în procedura de achiziţie publică Secţiunile 1 şi 5 ale autostrăzii Sibiu - Piteşti, astfel:

Proiectare şi execuţie autostrada Sibiu – Piteşti,  Secţiunea 1, Sibiu - Boiţa, km 0plus000 - km 14plus150 - Lot 1, km 0plus000 – km 13plus170        

Durata contractului este de 114 luni şi cuprinde: 18 luni perioada de proiectare, 36 luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrărilor.

Proiectare şi execuţie autostrada Sibiu - Piteşti, Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti, km 92plus600 – km 122plus950

Durata contractului este de 120 luni şi cuprinde: 18 luni perioada de proiectare, 42 luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrărilor.

Prima veste bună: Compania de drumuri mizează pe construcţia în regie proprie pentru a elimina blocajele

În cadrul Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri 1-7 s-au constituit Secţii de Producţie şi s-au asigurat bugete pentru angajarea personalului care va gestiona flota de utilaje pentru lucrările în regie proprie, potrivit CNAIR.

Până în prezent s-au obţinut autorizaţii pentru staţiile de mixturi achiziţionate care urmează să fie puse în funcţiune.

De asemenea, s-au executat pe întreaga reţea de drumuri naţionale şi autostrăzi lucrări de montare parapet metalic în regie proprie.

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi a executat covoare asfaltice cu mixtură achiziţionată de pe piaţă şi aşternută în regie proprie.

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa urmează să execute pe reţeaua de drumuri naţionale  sectoare experimentale de reciclare la rece.

De asemenea, s-a acţionat la remedierea degradărilor produse din cauza condiţiilor meteo (ploi abundente, vânt puternic, etc.)

După finalizarea procedurilor de achiziţii şi asigurarea fondurilor necesare, CNAIR SA va creşte numărul de lucrări efectuate în regie proprie şi complexitatea acestora.

Printre foarte puţinele proiecte livrate în timpul promis de compania de drumuri au fost numai cele în regie proprie. Cele construite de companii străine precum italienii de la Salini Impregilo au „beneficiat” de întârzieri de ani de zile, şi „soluţii” care au dus la alunecări de teren sau tronsoane de autostradă surpate din cauza lucrărilor de extrem de proastă calitate. Tot italienii au preferat să taie dealuri în loc să contruiască tuneluri, pentru ca ulterior să pună în pericol traficul rutier şi vieţile participanţilor la trafic.