„Dacă îţi bazezi creditarea pe consumul populaţiei şi pe locuinţele cumpărate de populaţie şi nu creditezi economia reală, ajungi într-o situaţie în care economia reală nu reuşeşte să contrib
Modelul economiei României este unul de consum, majoritatea creditelor import încurajează consumul, importul, ci nu antrenează suficient de mult producţia locală. Pentru creşterea economiei locale este nevoie de investiţii în producţie, susţine Andreea Nica, vicepreşedinte al CFA, o asociaţie care este aproape de economia românească compusă din analişti financiari cu experienţă.
„Băncile au finanţat în februarie o balanţă extrem de nepotrivită pentru economie, care trebuie să producă bunuri şi servicii. Din 9 miliarde de lei credite noi, aproape
7 miliarde de lei au fost credite acordate populaţiei, este foarte mult. Dacă îţi bazezi creditarea pe consumul populaţiei şi pe locuinţele cumpărate de populaţie şi nu creditezi economia reală, ajungi într-o situaţie în care economia reală nu reuşeşte să contribuie la creşterea economică şi, până la urmă, pe termen lung, nu reuşeşte să ofere locuri de muncă şi salarii competitive“, a spus Andreea Nica în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Datoria externă a României a crescut pe primele două luni ale anului cu aproape 7 mld. euro, de la 170 mld. euro la 177 mld. euro. Cu un ritm crescător de 3-4 miliarde de euro pe lună în 2024, datoria externă se înscrie într-un parcurs deja îngrijorător în ultimii 10 ani.
Andreea Nica, CFA, vicepreşedinte al consiliului director al CFA România, susţine că statul plăteşte dobânzi de 1,9% din PIB pentru datoria publică, mai mult decât a încasat din impozitul pe profit în anul 2023.
„Nivelul de datorie publică nu este unul mare, problema este că plătim aceste dobânzi pentru datorie şi s-a ajuns la dobânzi de 1,9% din PIB. Mie mi se pare foarte mult. Ca să avem o perspectivă asupra acestui nivel de 1,9%, tot impozitul pe profit pe care l-am colectat în 2023 de la companii a reprezentat 1,8%.“
„Am colectat impozit pe profitul tuturor companiilor sub cheltuielile cu dobânzile de anul trecut, ceea ce ne arată că ajungem la un nivel al dobânzilor mari.“
Pentru prima dată, industria locală a coborât la sub 20% din PIB în 2023, un nivel istoric de scăzut. România nu este nici Marea Britanie să trăiască din servicii financiare şi să îşi permită deficite de cont curent şi o pondere redusă a industriei în PIB şi nici Grecia, unde industria are 15% din PIB dar este compensată de turism. România are o bază industrială, aşa cum a fost ea moştenită, modernizată sau nou realizată, dar fără politici de susţinere, fără suport de cercetare-dezvoltare, nu are cum să înainteze.
„Din zona de comerţ, deocamdată semnele nu sunt foarte bune, dar, pe fondul creşterii veniturilor, am putea să vedem o revenire a consumului. În schimb, zona de industrie a fost singurul sector care a contribuit negativ la creşterea economică anul trecut, de -0,5%, iar pentru această primă parte a anului producţia industrială a scăzut -2,2% faţă de prima parte a anului trecut. Deci, din zona industrie, un sector care contribuie semnificativ la creşterea economică, nu sunt semne foarte bune“, a concluzionat Andreea Nica.
