♦ Dintre aceştia, circa 36.000 au un permis de şedere temporară. Cei mai mulţi au cerut şedere temporară în Bucureşti şi în Constanţa ♦ Aproape 550 dintre ucrainenii care au rămas în România şi-au găsit un loc de muncă şi lucrează în industrii precum cea de cablaje auto, în industria auto, în construcţii sau în HoReCa.
Aproape 1,2 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România de la începutul războiului din Ucraina, însă numai 7% dintre ei au şi rămas în ţară, conform calculelor ZF bazate pe date primite de la Poliţia de Frontieră.
„De la declanşarea acestei crize, 24 februarie 2022, până la data de
9 iunie 2022, ora 24.00, prin punctele de trecere a frontierei de la nivelul întregii ţări au intrat în România 1.161.655 de cetăţeni ucraineni. În acelaşi interval de referinţă, la nivel naţional, au ieşit din ţara noastră 1.080.474 de cetăţeni ucraineni“, a transmis Poliţia de Frontieră, la solicitarea Ziarului Financiar.
Astfel, diferenţa dintre numărul ucrainenilor care au intrat în ţară şi numărul celor care au ieşit arată că 81.181 dintre ucrainenii care intrat în România de la începutul războiului sunt în continuare în ţară.
„Precizăm că aceste date statistice se află în dinamică şi vizează numărul de treceri la frontieră, o persoană având posibilitatea să efectueze mai multe deplasări prin punctele de trecere a frontierei în intervalul de timp respectiv“, a adăugat Poliţia de Frontieră.
Dintre ucrainenii care au rămas în România, puţin peste 36.000 au şi un permis de şedere temporară. „În perioada 18 martie – 7 iunie 2022 au fost eliberate 36.045 de permise de şedere pentru protecţie temporară pentru cetăţeni ucraineni“, arată datele trimise de Inspectoratul General pentru Imigrări, la solicitarea Ziarului Financiar.
Cele mai multe permise de şedere temporară pentru ucraineni au fost eliberate în Bucureşti – 11.735, Constanţa – 2.576 şi Galaţi – 2.353.
PuÅ£in peste 890 dintre ucrainenii care au rămas în România s-au înreÂgistrat în evidenÅ£ele AgenÅ£iei NaÅ£ioÂnale pentru Ocuparea ForÅ£ei de Muncă (ANOFM) pentru a fi ajutaÅ£i să intre pe piaÅ£a muncii din România. Dintre aceÅŸtia, 546 sunt nou angajaÅ£i pe piaÅ£a muncii prin intermediul ANOFM.
Cei care şi-au găsit un loc de muncă şi lucrează în industrii precum cea de cablaje auto, în industria auto, în construcţii sau în HoReCa.
„Meseriile cetăţenilor ucraineni ocupaÅ£i sunt: confecÅ£ioneri cablaje auto, specialiÅŸti în industria auto, conÂfecÂÅ£ioneri în industria textilă, munÂciÂtori în domeniul construcÅ£iilor, vioÂloÂnist, ÅŸofer, meserii din industria HoReCa, reprezentanÅ£i comerciali, pesÂcari, cofetar, pedagogi, mecanici auto, IT, patiseri, ambalatori, bucătari, opeÂratori de prelucrare date, frizeri, maniÂchiuriste, cosmeticiene, îngrijitori de spaÅ£ii verzi, manipulant marfă, munÂciÂtori în industria alimentară, neÂcaÂliÂfiÂcaÅ£i în domeniul electricităţii, neÂcaÂlificaÅ£i în întreÅ£inerea drumurilor, chiÂmist în industria textilă, lucrător în doÂmeniul vânzărilor auto, operator maÂÅŸini, lucrător social, translatori, munÂciÂtori în industria de aeronave, tehÂniÂcian denÂtar, inginer, arhitect maÂnaÂger, inÂginer proiectant, muncitor neÂcaÂlificat în turnarea metalelor neÂfeÂroase, inÂgiÂner nave, director de vânÂzăÂri, conÂtroÂlor de calitate, operatori mase plasÂtice, părinte social, macaÂraÂgiu pe maÂcarale plutitoare, agent navă ÅŸi foÂtograf“, după cum arată datele de la ANOFM.
Cei mai mulţi cetăţeni ucraineni refugiaţi înregistraţi în evidenţele ANOFM au fost în judeţele: Arad (104), Bihor (80), Suceava (74), Bucureşti (70), Bistriţa-Năsăud (67) şi Timiş (63).
Circa 288 de companii din România au pus la bătaie 4.214 de locuri de muncă pentru refugiaţii ucraineni.
Principalele domenii de activitate pentru locurile de muncă vacante declarate de angajatori sunt: HoReCa (restaurante), fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule; fabricarea de articole de îmbrăcăminte, fabricarea de mobilă; fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electronice şi fabricarea încălţămintei.
Companiile din aceste sectoare de activitate caută muncitori necalificaţi, ambalator manual, confecţioner-asamblor de articole textile, lucrător în bucătărie, ajutor de ospătar şi altele.