Fara investitii masive in tot ceea ce inseamna infrastructura,economia romaneasca nu va avea parte de "o revenire sanatoasa",singura varianta naturala de iesire din criza fiind atragereafondurilor structurale, este de parere Mathias Kollatz-Ahnen,vicepresedintele Bancii Europene si Investitii (BEI).
Oficialul BEI considera ca, mai ales in contextul in careRomania a semnat un acord de finantare cu Fondul MonetarInternational (FMI), potrivit caruia deficitul bugetar nu poatedepasi 5,9% din Produsul Intern Brut, cofinantarea proiectelor cufonduri structurale trebuie sa fie o prioritate pentru guvernulroman.
"Pentru a maximiza efectele investitiilor realizate sub umbrelaacordului FMI, guvernul trebuie sa cofinanteze proiectele care aufinantare europeana. Nu este suficient spatiu bugetar, dar trebuiegasite solutii pentru a acoperi cei 30%, sau 15%, cat reprezintacofinantarea romaneasca. Daca o tara ca Romania are acces lafondurile structurale, atunci exista un pachet anticriza natural",explica Kollatz-Ahnen.
Fondurile UE acopera de obicei circa 70-85% din valoareaeligibila a unui proiect.
Pana la sfarsitul lunii februarie, Romania a absorbit doar 8,13%din fondurile structurale alocate in perioada 2007-2010, adica 700de milioane de euro au intrat in conturile beneficiarilor sub formaprefinantarilor (sume acordate in avans) si a rambursarilor
Vicepresedintele BEI sustine ca economia romaneasca a ajuns inultima faza a crizei, efectele manifestandu-se in prezent lanivelul bugetului public.
"Criza nu s-a terminat. Cateodata oamenii sunt prea pesimisti,iar alteori prea optimisti. Fiecare dintre declaratiile caresustineau ca perioada de criza s-a terminat - mai mult sau maiputin - au fost in mod clar prea optimiste", afirmavicepresedintele BEI. Economia s-a contractat anul trecut cu 7,1%fata de anul 2008, dupa ce in ultimul trimestru scaderea a fost de6,5% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
BEI a acordat anul trecut in Romania finantari de 1,48 mld.euro, reprezentand un nivel record, iar creditele aprobate din 1990pana la finele lui 2009 se ridica la 7,7 mld. euro. Institutia adat un credit de 400 de milioane de euro fabricii Ford de laCraiova, 50 de milioane de euro producatorului de anvelope Pirellisi 40 de milioane de euro pentru constructia si operarea uneifabrici de extractie de ulei construita de Prio la Lehliu.
Pe langa acestea, BEI a furnizat imprumuturi in valoare de 351mil. uro catre opt institutii financiare care opereaza in Romania,in principal pentru a sustine proiectele dezvoltate de IMM-uri.
Negocierile la Comarnic-Brasov intarzie
BEI, care a anuntat inca din 2008 ca intentioneaza sa finantezecu jumatate de miliard de euro lucrarile de constructie aautostrazii Comarnic-Brasov (55 km), nu a inceput negocierile cuconsortiul francezo-elen Vinci-Aktor, care a castigat licitatia pe18 ianuarie, pentru ca "nu a primit inca o cerere definantare".
"Din punctul de vedere al BEI suntem intr-un stadiu initialprivind finantarea autostrazii Comarnic- Brasov . Nu am primit incasolicitarea oficiala pentru finantarea consortiului, dar incercampentru moment sa acordam consultanta tuturor partilor implicate",sustine Kollatz-Ahnen.
Succesul atragerii de finantare pentru autostradaComarnic-Brasov, primul contract realizat in parteneriatpublic-privat din Romania, depinde de interesul unor institutiifinanciare precum BEI sau Banca Europeana pentru Reconstructie siDezvoltare (BERD), care vor atrage ulterior si bancilecomerciale.
Potrivit contractului, consortiul castigator francezo-elenVinci-Aktor are 90 de zile sa pregateasca documentele pentruobtinerea finantarii si sase luni sa inchida financiar proiectul,iar ulterior au patru ani pentru constructie. Costul deconstructie, proiectare, management si echipamente se ridica la 1,9mld. euro, inclusiv TVA.
350 mil. euro pentru banci
BEI va aloca in acest an pentru bancile din Romania un volum definantari similar cu cel din 2009, de 350 de milioane de euro, sumaurmand sa fie acordata pentru sase proiecte. "Anul trecut amacordat 350 de milioane de euro pentru opt banci din Romania.Sumele alocate pentru acest an sunt cam aceleasi cu finantarileacordate in 2009, pentru ca exista unele imprumuturi acordate intranse, iar unele plati vor fi realizate in 2010. In linii marieste acelasi volum", spune Kollatz-Ahnen. El anticipeaza ca,probabil, numarul bancilor care vor beneficia de fonduri de la BEIse va ridica la sase, dar a mentionat ca finantarile acordate vordepinde de nivelul cererii de pe piata.
