Eveniment

Cea mai scumpă operă de artă vândută în România

Cea mai scumpă operă de artă vândută în România

Autor: Diana Pârvulescu

21.01.2014, 18:01 232

Luminiţa Ghilduş, general manager al Goldart-Ghildush, a declarat, marţi, că 2013 a fost "un an greu, dar cu câteva vârfuri", afirmând că la licitaţiile casei a fost consemnată şi cea mai importantă adjudecare a anului trecut - o lucrare semnată de Ştefan Luchian, vândută cu 300.000 de euro.

Casa de licitaţii Goldart-Ghildush din Capitală a organizat, marţi, la noul sediu, o conferinţă de presă în care au fost prezentate proiectele casei pentru anul 2014, începând cu prima licitaţie, ce va avea loc pe 27 ianuarie, dedicată Zilei Unirii. La conferinţa de presă au participat Alexandru Ghilduş, preşedintele de onoare, Luminiţa Ghilduş, general manager, Marian Constantin, istoric, şi Mihnea Ghilduş, fondator Dizainăr.

Pe lângă licitaţiile de artă, Goldart va continua să ofere publicului întâlniri culturale, lansări de carte, concerte şi spectacole, prezentări turistice şi educaţionale, dar şi prezentări ale creaţiei româneşti din alte domenii. De asemenea, Alexandru Ghilduş a precizat în timpul conferinţei că, anul acesta, va fi reluată o iniţiativă privind arta contemporană, "Mărturia artistică". "«Mărturia artistică» este o secvenţă de film, cinci minute, (...) interviu cu artistul care povesteşte despre crearea unei lucrări din licitaţie. (...) Această formulă ne-a ajutat în vânzare", a explicat acesta.

Potrivit Luminiţei Ghilduş, rapoartele anuale prezentate până acum de instituţiile specializate în monitorizarea pieţei de artă se referă la vânzările de artă contemporană. Artprice, de exemplu, defineşte arta contemporană ca fiind acea operă creată de un artist născut după 1945. Din acest punct de vedere, piaţa mondială se împarte în patru jucători mari: Statele Unite ale Americii reprezintă 33,72% din piaţă, China, 33,70%, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii, cu 21,10%, şi de Franţa, cu 2,79%, Germania, Suedia, Qatar, Turcia, Taiwan, fiecare cu mult mai puţin decât cea de-a patra clasată.

"Am constatat că interesul pentru arta contemporană este mic, este sporadic şi este influenţat foarte mult de confirmările pe care artiştii noştri contemporani le obţin în străinătate. S-a vândut un artist cu preţ mare la Paris sau la Londra, atunci îl căutăm şi la noi şi cumpărăm - nu chiar la preţul acela de la Londra - artist care a creat şi a muncit în România", a declarat Luminiţa Ghilduş.

"Din 2008 până în 2013, de când existăm ca şi Casă de licitaţii Goldart, am vândut în licitaţiile noastre aproximativ 5.000 de lucrări de artă plastică, inclusiv contemporani, dar numărul lucrărilor de artă contemporană este totuşi mic. Am vândut prin Galeria de artă de la Hilton, din 1997 până 2012, când am desfiinţat-o, peste 10.000 de lucrări de artă contemporană, majoritatea acestora au plecat în străinătate. Majoritatea clienţilor din Galeria de Artă Goldart de la Hilton erau străini şi cumpărau nu pentru nume, ci pentru că le plăceau acele lucrări", a declarat Luminiţa Ghilduş.

Pe de altă parte, aceasta a spus că 2013 a fost un an greu, Goldart înregistrând o "uşoară" creştere de 10% a vânzărilor faţă de anul 2012. "Am vândut 640 de lucrări de artă plastică, dintre care am consemnat cea mai importantă adjudecare de pe piaţa de artă din România, respectiv lucrarea «Două fete», de Ştefan Luchian, care s-a adjudecat pentru suma 300.000 de euro", a precizat aceasta.

În topul lucrărilor vândute în licitaţiile Goldart în 2013 se află Gheorghe Petraşcu, cu două tablouri, "Dormind" (46.000 de euro) şi "Natură statică cu peşte" (40.000 de euro), dar şi "Nud", de Nicolae Tonitza, adjudecat cu 40.000 euro, şi "Flori în vas albastru", de Theodor Pallady, vândut cu 32.000 euro.

Samuel Mutzner este artistul pentru care Casa Goldart-Ghildush deţine supremaţia în materie de preţuri - lucrările vândute, cea mai mare parte provenite din familie, au înregistrat preţuri de 35.000 de euro ("În grădină"), 30.000 euro ("Peisaj cu baltă"), cu 32.000 de euro ("Pe verandă").

"Nu au lipsit din autorii vânduţi de noi cu preţuri importante Tonitza (Nicolae, n.r.). (...). S-au vândut în creştere, în foarte mare creştere, lucrările Rudolf Schweitzer Cumpănă, o lucrare a acestuia am vândut-o într-o licitaţie cu suma de 28.000 de euro, spre exemplificare, în licitaţie era şi un Pallady, care s-a vândul cu 25.000 de euro", a mai explicat aceasta.

Luminiţa Ghilduş a completat că anul 2013 a fost un an greu, "dar cu câteva vârfuri". "Noi am avut 17 lucrări cu preţuri ce au depăşit 15.000 de euro, restul de 623 fiind cuprinse cu preţuri între câteva sute şi 14.000 de euro, în general depăşesc media de 2.000 - 3.000 de euro", a mai spus aceasta.

"Preţurile pentru artişti s-au menţinut, pe alocuri chiar au crescut, alţii au înregistrat creşteri spectaculoase, precum (Ştefan, n.r.) Luchian, Rudolf Schweitzer Cumpănă, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, sau creşteri mai mici sau mai mari în funcţie de calitatea lucrării a înregistrat Octav Băncilă. Nu s-au mai vândut lucrările frumoase, dar nesemnate sau atribuite, în 2008, spre exemplu, vândusem 53 de lucrări atribuite sau nesemnate calitaţilor lor artistice. Colecţionarii au devenit mult mai selectivi şi criteriile lor nu se mai bazează doar pe calitatea operi, ci şi pe evaluarea randamentului operei. Nu se mai cumpără o operă numai pentru calităţile ei, ci se cumpără şi ca investiţie", a mai precizat aceasta.

Luminiţa Ghilduş a subliniat că, în cazul artiştilor români interbelici, cota nu a scăzut, ci s-a menţinut, pe alocuri aceasta chiar a crescut, adăugând că arta rămâne o valoare sigură de investiţii.

Totodată, Goldart va colabora cu Dizainăr, magazinul-concept dedicat în exclusivitate designului românesc de produs, din luna februarie.

"La Dizainăr promovăm două tipuri de design. Primul tip (...) este vorba despre design industrial, realizat pentru producţia în serie. Al doilea tip îl putem numi design unicat şi este vorba despre prototipuri, serii mici, capete de serie, machete, unicat, obiecte semnate", a declarat Mihnea Ghilduş, fondatorul Dizainăr, care a mai explicat că, în unele ţări, "designul este uneori mai bine cotat ca arta".