Reducerea TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie a dat un nou impuls scăderii preţurilor, dar nu la nivelul aşteptat de economişti. Indicele preţurilor de consum în prima lună din an a fost de minus 2,1% comparativ cu ianuarie 2015. Cea mai mare inflaţie negativă anuală de când se manifestă aceasta (iunie 2015) fusese consemnată în august anul trecut, cu un minus de 1,9%.
Inflaţia negativă ar urma să se manifeste până la jumătatea anului, dar, BNR – a cărei principală misiune este chiar ţintirea inflaţiei – prognozează că ea va ajunge la finalul anului la 1,4% şi la 3,4% în 2017. Potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, dacă nu ar fi fost reducerea TVA inflaţia ar fi ajuns la 3% în acest an şi la 3,7% anul viitor.
„Traiectoria proiectată a ratei inflaţiei este afectată substanţial de măsurile fiscale cu privire la reducerea succesivă a impozitelor indirecte, pozitionându-se la valori negative până în mai 2016, revenind ulterior la valori pozitive şi reintrând în interiorul intervalului asociat ţintei începând cu ianuarie 2017“, a afirmat Isărescu în urmă cu o săptămână, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
La finele anului trecut, inflaţia a fost de minus 0,9%, preţurile scăzând ca urmare a reducerii de la 1 iunie a TVA la alimente de la 24% la 9%. În absenţa acestei reduceri, inflaţia ar fi fost în decembrie de aproximativ 2%, potrivit BNR. „Avem aproape o explozie a consumului cu amănuntul, mai ales la produse alimentare, lucru explicabil după reducerea cotei de TVA. Şi în ce priveşte produsele nealimentare avem creşteri şi ne aşteptăm ca după reducerea TVA la produse nealimentare să existe creşteri ale consumului şi aici“, a declarat guvernatorul.
Majorările de salarii, cele deja acordate şi cele aşteptate, vor întări însă cererea, iar inflaţia va reîncepe să crească. De altfel, guvernatorul BNR a ameninţat anul trecut, când s-a discutat despre majorările de salarii, că banca centrală ar putea majora dobânda-cheie (acum la 1,75%) pentru a tempera consumul, pentru că un consum în creştere pe fondul unei oferte deficitare majorează inflaţia. Unii economişti cred că acest lucru ar trebui să se petreacă mai devreme întrucât, din observaţiile lor, scăderea de TVA de la 24% la 20% nu s-a transmis în preţuri la nivelul anticipat, iar inflaţia este mai mare decât aşteptările. Economiştii ING Bank arată că piaţa anticipa o inflaţie de minus 2,7%, dar asta în condiţiile în care estimarea era că rata de transmisie în preţul final a reducerii TVA cu 4 puncte procentuale să fie de 65%, după ce precedenta tăiere a TVA la alimente a fost transmisă în proporţie de 85%.
„Credem că datele privind preţurile de consum din ianuarie (inflaţia mai mare decât aşteptările – n.red.) sporesc nevoia ca banca centrală să acţioneze mai devreme şi limitează nevoia de a menţine o politică monetară relaxată printr-un surplus de lichiditate amplu“, arată Ciprina Dascălu, economist-şef al ING.
Potrivit datelor transmise ieri de INS, în ianuarie ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu ianuarie 2015, a fost de 53,3%, iar cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% deţin o pondere de 28,9%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 17,8%. Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2015 - ianuarie 2016) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2014 - ianuarie 2015), calculată pe baza indicelui preţurilor de consum a fost de minus 0,8%.
În ianuarie 2016 faţă de ianuarie 2015, preţurile de consum au scăzut la alimente cu 6,3%.
