Operaţiunile Băncii Naţionale din octombrie 2008 au urmăritstoparea unui atac de panică şi nu "apărarea monedei naţionale",pentru a evita ca presiunile de retragere a valutei să nu setransforme într-o migraţie a economiilor din lei în valută, care arfi afectat rezervele valutare, afirmă Mugur Isărescu, guvernatorulBNR.
"Panica bancară, odată declanşată, nu se oprea numai laretragerea disponibilităţilor din conturile în valută şi se mişcainevitabil pe procesul de convertire a economisirilor din lei învalută. Dacă nu am fi oprit panica, această a doua etapă ar fiepuizat într-adevăr rezervele băncii centrale. A apăra monedanaţională nu este o chestiune de mândrie, este o chestiune vitalăpentru soarta unui întreg sistem bancar şi pentru soarta unei ţări.Aici nu ne putem juca cu superficialităţi".
El este de acord că în acea perioadă au existat retragerisemnificative din toate pieţele emergente, dar, potrivit luiIsărescu, faptul că BNR a lăsat ulterior leul să se depreciezearată că BNR nu urmărea un curs anume, ci panica, retragerile delichiditate în valută şi ieşirea dintr-un cerc vicios creat decontextul internaţional.
Din această perspectivă, Isărescu apreciază că intervenţia BNRşi-a atins obiectivul.
"Aveam semnale de la preşedinţi de bănci că posesorii de conturide valută îşi retrăgeau depozitele şi le depozitau în aceeaşi bancăîn casete de valori şi deruta generală pe care am citit-o la foartemulţi bancheri, nu neapărat la trezorieri".
El crede că dacă ar fi fost mai bună cooperarea din parteabăncilor şi între bănci, probabil că şi episodul secundar, cel cudobânzile mari, nu apărea atât de evident.
"Bineînţeles că a suferit economia, pentru că la rândul lor ăiacare au pierdut s-au dus în partea cealaltă (pe dobânzi înalte -n.r.). Dar ei oricum stopau creditarea. A face o delimitare întreun motiv şi o scuză cred că este o chestie de bun-simţ".
El consideră că stoparea creditării şi creşterea dobânzilor arfi fost oricum rezultatul retragerilor de depozite şi afinanţărilor externe. Isărescu a ridicat şi problema lichidităţiidin acea perioadă, apreciind că o atitudine agresivă au avutbăncile care au cumpărat valută în repetate rânduri de la BNR şi nubanca centrală, care introducea ordine de vânzare în piaţă.
Au apărut vinuri excepţionale
Piaţa vinului a avut cea mai rapidă şi bună revenire dinagricultura românească, apreciază guvernatorul BNR, recunoscândtotodată că firma de profil pe care o controlează are greutăţi îna accesa fondurile europene pentru care a aplicat.
"Nu sunt eu producător, eu sunt numai acţionar, şi firma la caresunt acţionar deocamdată nu are multe probleme, dar trebuie sămărturisesc că, încercând să atragă fonduri comunitare, seconfruntă cu procesul greoi de accesare a acestora", a spusguvernatorul BNR, întrebat de Mediafax cu ce probleme s-aconfruntat în ultima perioadă producătorul de vinuri MugurIsărescu.
El s-a arătat foarte plăcut surprins de evoluţia pieţei vinuluidin România, pe care o consideră cea mai avansată şi un exemplupentru agricultura românească.
"În via şi vinul în România cred cu tărie şi am multe dovezi căeste sectorul care s-a redresat cel mai repede şi mai bine dinîntreaga agricultură românească. Am avut ocazia să constat, nunumai că a crescut producţia, dar că au apărut producători devinuri de o calitate excepţională. Aici, în România, atât cuinvestitori români, cât şi străini sau cu capital mixt. Constat deasemenea cu bucurie că se dezvoltă şi cultura producţiei şiconsumului vinului de calitate, ceea ce este un element, ocomponentă, a culturii naţionale. Mă bucur foarte mult pentruaceste evoluţii. Ele pot să reprezinte un exemplu că şi în Româniase fac lucruri bune".
Vinul care poartă eticheta "Casa Isărescu", produs de firma MărSRL, este distribuit numai de restaurante şi magazine selectate.Printre soiurile produse de Măr SRL se numără Crâmpoşiastrămoşească, Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească şi CabernetSauvignon.
